DOR DE EMINESCU

Într-o lume relativă Ce-a făcut şi-a desfăcut, Eminescu-i remuşcarea Dorului de absolut. Dacă unu şi cu unu Nu mai vor să facă doi, Eminescu este chipul Infinitului din noi. Fără el oricare lucru Şi-ar urma cărarea sa, Fără el chiar steaua noastră Dintre stele ar cădea. Pe pământul vechii Dacii Când mai mare, când mai […]