Către:
Tribunalul Bucureşti
Secția a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale
Domnule Președinte,
Subsemnatul…………………., cu domiciliul în…., str…..nr….. sector…., cod poştal………. – adresă, unde rog a-mi fi comunicate actele de procedură - şi cu următoarele date suplimentare de contact: e-mail :…., telefon : 07…., posesor al cărții de identitate seria…., numărul…., eliberată de…. la data de…., având codul numeric personal…., în calitate de reclamant şi în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, cu sediul în Bucureşti, str. George Georgescu nr.3, sector 4, cod postal 040131 – în conformitate cu prevederile art.101 – 105 din Legea nr.223 / 2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare – formulez următoarea
CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
prin care solicit instanţei, ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună:
– Anularea deciziei de actualizare a pensiei militare de stat a subsemnatului nr…./ …2024 – actualizare realizată anterior, la data de 30.06.2017, prin decizia de actualizare nr…./…201.. – deoarece, odată cu modificarea art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat prin art. VII punctul 3 din OUG nr. 59/2017 – nu mai există fundament legal pentru emiterea unei astfel de decizii;
– Obligarea pârâtei, respectiv Casa de Pensii Sectorială a M.A.I., la emiterea unei decizii de revizuire a pensiei subsemnatului, prin prisma art. 65 – în vigoare – din Legea nr. 223 / 2015;
– Anularea deciziei de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat nr…./ …2024, deoarece, conform art. 2523 din Codul Civil, prescripţia dreptului la acţiune a pârâtei a început să curgă de la data de 22.10.2020 – odată cu emiterea deciziei nr. XII/4/2020 a Curţii de Conturi, care a efectuat un control pe problematică la Casa de Pensii Sectorială a M.A.I.- şi s-a împlinit la data de 22.10.2023, prin prisma „termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor”, menţionat în art. 65 alin. (2) din Legea nr. 223 / 2015;
– Obligarea pârâtei la restituirea sumelor reţinute în baza deciziei nr…../ …2024, a cărei anulare am solicitat-o mai sus, sume reţinute ulterior împlinirii termenului general de prescripţie – de 3 ani – şi precizat în art. 65 alin. (2) susmenţionat.
În fapt, am calitatea de pensionar militar – conform deciziei de pensie nr…../…. (OBS. – se are in vedere prima decizie la trecerea în rezervă), pe care o ataşez la prezenta cerere de chemare în judecată – și în data de… 2024 am primit o decizie de actualizare a pensiei subsemnatului, cu nr. … /…2024, emisă de către Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne (n.n. – prescurtat Casa de pensii a M.A.I.), prin care a fost înlocuită decizia anterioară de actualizare, emisă în data de…şi care a vizat actualizarea pensiei mele la data de 30.06.2017, conform art. 60 din Legea nr. 223 / 2015 privind pensiile militare de stat (modificat ulterior prin art. VII punctul 3 din OUG nr.59 / 2017).
Ulterior primirii deciziei susmenţionate, am primit o nouă decizie care se referă la recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat şi care vizează perioada 30.06.2017 – … .
Ataşez cele două decizii susmenţionate.
Practic, pârâta a aplicat în mod eronat dispoziţiile în vigoare, existente la data actualizării (30.06.2017), respectiv ale art. 60 din Legea nr. 223 / 2015 privind pensiile militare de stat (modificat ulterior prin art. VII punctul 3 din OUG nr. 59 / 2017), aspect pe care urmează să-l detaliez, exemplific şi argumentez în cele care urmează.
Mai întâi, prezint modalitatea pe care o consider legală şi care viza actualizarea pensiei subsemnatului, prin prisma prevederilor art. 60 din Legea nr. 223 / 2015, în forma iniţială, respectiv până la modificarea acestuia prin OUG nr. 59 / 2017.
Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 152 / 2017, respectiv 30.06.2017, în conformitate cu prevederile art. II alin. (3) lit. b) din aceasta, cuantumul brut al soldelor de funcţie pentru cadrele militare în activitate a fost majorat cu 15%.
În art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223 / 2015 se preciza: „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie…”.
Aceste procente, erau în cazul subsemnatului de…% (OBS. – se trec procentele adunate, chiar dacă ele depăşesc 85%. Procentele sunt pe ultima pagină a deciziei de pensie din 2016 sau 2017 până la 30.06.2017, data actualizării. Pentru cei trecuţi în rezervă înainte de 01.01.2016 se trec procentele adunate din decizia de recalculare a pensiei în baza Legii nr. 223 / 2015).
Art. 30 din Legea nr. 223 / 2015 preciza / precizează: „Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.”
Drept urmare – în cazul meu – procentele aplicabile bazei de calcul a pensiei erau limitate la 85% (OBS. – pentru cine are mai puţin de 85% se scrie: erau de …% şi se trec procentele adunate existente). Ele rezultă din ultima pagină a deciziei de pensie (OBS. – pentru cei trecuţi în rezervă înainte de 01.01.2016 se scrie: a deciziei de recalculare) ataşată.
Menţionez faptul că aceste procente, respectiv de…% (OBS.- pentru cei care au mai mult de 85% se trece 85%) în cazul subsemnatului, se aplică la baza de calcul a pensiei rezultată din prevederile art. 28 din Legea nr. 223 / 2015.
Însă, în cadrul procesului de actualizare a pensiei, datorat majorării soldei de funcţie – element salarial component al bazei de calcul – şi a influenţei acesteia asupra celorlalte elemente din baza de calcul, a rezultat o nouă bază de calcul faţă de cea determinată la stabilirea pensiei militare de stat (OBS. – pentru cei trecuţi în rezervă înainte de 01.01.2016 se scrie: la recalcularea pensiei militare de stat).
Ataşez decizia de actualizare a pensiei subsemnatului cu nr…./…20… (OBS. – nu cea din 2024) şi din care rezultă, din pagina…, cuantumul brut al noii baze de calcul actualizate, respectiv…lei. Se poate observa cu uşurinţă diferenţa dintre baza de calcul determinată la stabilirea (OBS. – pentru cei trecuţi în rezervă înainte de 01.01.2016 se scrie: la recalcularea) pensiei militare de stat, respectiv…lei (pagina…a deciziei) şi cea actualizată susmenţionată.
Cuantumul acestei baze de calcul actualizate reprezintă media soldelor brute actualizate (n.n. – pentru militari, solda lunară reprezintă echivalentul salariului lunar) din şase luni consecutive, alese din ultimii 5 ani de activitate.
În acest mod rezultă pensia militară de stat în cuantum brut actualizat, respectiv prin aplicarea procentelor de 85% (OBS. – pentru cine are mai puţin de 85% se trec procentele existente adunate) la baza de calcul actualizată, în cuantum de…lei.
Ulterior, la cuantumul rezultat – prin prisma prevederilor art.11 din Legea nr. 80 / 1995 privind statutul cadrelor militare – se adaugă un spor – în funcţie de anii de vechime în calitate de cadru militar (n.n. – conform art.3 lit. a) din Legea nr. 223 / 2015) – spor definit în decizia de actualizare ataşată, la pagina…: „Majorare pensie cf. art.11 din Legea 80 / 1995”, rezultând astfel cuantumul brut actualizat al pensiei militare de stat.
Aşadar, faptul că art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223 / 2015, care se referea la actualizarea pensiilor militare de stat şi nu la stabilirea / recalcularea acestora, preciza – în mod expres şi explicit – că, „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează… în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108…” nu înseamnă nimic altceva decât a aplica aceste procente – utilizate şi la stabilirea / recalcularea pensiei militare de stat – la noua bază de calcul, al cărei cuantum brut este menţionat în decizia de actualizare a pensiei subsemnatului, cu nr…/..20…,ataşată. (OBS. – nu e vorba de decizia din 2024).
Prin urmare, pensia militară de stat actualizată era, în cazul subsemnatului, în cuantum de…lei, cuantum rezultat din aplicarea procentelor de…% (OBS – se trec procentele adunate din decizie, dar maxim 85%, iar pentru cei care au mai puţin de 85% se trec acele procente adunate) la noua bază de calcul actualizată (…lei ) şi adăugarea sporului aferent Ordinului Meritul Militar (…lei ). Aceasta rezultă din pagina…a deciziei de actualizare cu nr…/. .20…,ataşată. (OBS. – nu e vorba de decizia din 2024)
Practic, pârâta a adăugat – în mod eronat – la cuantumul brut final actualizat al pensiei mele ( …lei) (OBS. – adică ce rezultă din ceea ce e mai sus, respectiv din adunarea pensiei actualizate cu OMM) şi cuantumul brut rezultat din indexarea cu 5% acordată în anul anterior, respectiv 2016, în sumă de…lei.
Mai concret definit, atât acest 5%, cât şi 5,25 % (acordat în anul 2017, începând cu luna ianuarie) reprezintă majorări ale pensiilor, deoarece aceste procente includ indexarea din anul 2014 (1,1% conform I.N.S.), acordată în anul 2016 şi la care s-a adăugat – prin reglementări guvernamentale – diferenţa până la 5%, respectiv, exclusiv majorarea de 5,25%, acordată în anul 2017, deoarece în anul 2015 rata inflaţiei a fost negativă (- 0,6%, conform I.N.S.).
Cronologic, începând cu luna ianuarie 2017, pensia brută a subsemnatului (…lei) cu sporul aferent Ordinului Meritul Militar inclus (…lei) – indexată / majorată cu 5% în anul 2016 (…lei) şi 5,25% în anul 2017 (…lei) – a avut un cuantum de…lei.
Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 152 / 2017, respectiv 30.06.2017 şi care a presupus, aşa cum am menţionat, majorarea cu 15% a cuantumului brut al soldelor de funcţie pentru cadrele militare în activitate, au devenit incidente şi prevederile art. 60 din Legea nr. 223 / 2015 (în vigoare până la modificarea prin OUG nr. 59 / 2017) şi care vizau actualizarea pensiilor militare de stat.
În alin. (3) al art. 60 susmenţionat se preciza: „În anul în care pot fi aplicate atât prevederile art. 59, cât şi cele ale alin. (1), se aplică dispoziţiile cele mai favorabile”.
Menţionez faptul că art. 59 se referea la indexarea pensiilor militare de stat, iar alineatul (1) al art. 60 viza modalitatea de actualizare a acestor pensii şi pe care am evidenţiat-o mai sus.
Prin prisma celor susmenţionate rezultă – în mod explicit – diferenţa dintre pensia militară actualizată (n.n. – cea adusă la zi şi rezultată din aplicarea procentelor prevăzute în art. 29, 30 şi 108 din Legea nr. 223 / 2015 la media celor şase solde (salarii) brute lunare actualizate (n.n.- aduse la zi) şi care fac parte din baza de calcul actualizată a pensiei) şi pensia militară indexată, respectiv faptul că prima dintre cele două nu include nicicând indexările, indiferent de cât ar fi fost numărul acestora.
Procesul de actualizare al pensiei este distinct de cel al indexării / majorării acesteia. De altfel, în prevederile în vigoare ale Legii nr. 223 / 2015 la data actualizării (30.06.2017), cele două instituţii juridice – actualizarea şi indexarea – erau reglementate în articole distincte, respectiv 60 si 59.
Prin prisma reglementării susmenţionate, respectiv a art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223 / 2015 – începând cu data de 30.06.2017, ca urmare a coroborării dispoziţiilor art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152 / 2017, cu ale art. 60 alin. (1), 59 şi 60 (3) din Legea nr. 223 / 2015 – trebuia pus în plată cuantumul brut aferent pensiei actualizate ( …lei ), deoarece, comparativ cu cel brut aferent pensiei cu sporul pentru Ordinul Meritul Militar şi cele două indexări / majorări cu 5 şi 5,25% (…lei ), era mai mare, aplicându-se astfel „dispoziţiile cele mai favorabile”.
Contrar reglementărilor în vigoare (până la modificarea art. 60 susmenţionat prin OUG nr. 59 / 2017), pârâta, respectiv Casa de pensii a M.A.I., cu toate că – aşa cum am arătat anterior – pensia actualizată era mai mare decât pensia indexată / majorată, a adăugat la pensia actualizată – în mod eronat – şi suma de…lei, suma care reprezenta indexarea / majorarea cu 5% din anul 2016.
Alte elemente care confirmă faptul că modalitatea legală de actualizare a pensiei militare de stat este cea susmenţionată sunt următoarele:
În alineatul (4) al articolului 60 din Legea nr. 223 / 2015 se preciza: „Procedura de actualizare prevăzută la alin. (1) se stabileşte prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, emis în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
Acest ordin comun, emis în baza dispoziţiilor art. 60 alin. (4) din Legea nr. 223 / 2015, cu nr. M. 25 din 15.02.2016, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 214 din 23 martie 2016 – şi pe care îl ataşez – menţiona, în articolul 1 al anexei nr. 2 ( care vizează procedura de actualizare a pensiilor militare de stat ), următoarele:
„Actualizarea pensiilor militare de stat prevăzută la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează de către casele de pensii sectoriale, de regulă din oficiu, pe baza informaţiilor din bazele de date proprii, fără a fi emise decizii în acest sens, conform prevederilor din anexa nr. 1 la ordin (n.n. – care se referea la procedura de recalculare a pensiilor militare de stat) şi prevederilor legale în vigoare la data prevăzută de lege la data actualizării pensiilor”.
Aşadar, prin prisma celor susmenţionate rezultă – fără echivoc – faptul că actualizarea pensiilor militare de stat necesita a fi realizată „conform prevederilor din anexa nr.1 la ordin”, anexă care viza recalcularea pensiilor militare de stat.
În consecinţă, aceasta implică – în cazul actualizării din data de 30.06.2017 – stabilirea bazei de calcul actualizate prin modalitatea similară cu cea utilizată anterior, la recalculare (n.n. – anexa 1 şi 1b la ordinul susmenţionat şi ataşat), diferenţa fiind doar aceea că, determinarea bazei de calcul (în cazul recalculării) viza solda de funcţie şi influenţa acesteia asupra elementelor salariale din fiecare soldă / salariu lunar brut (din cele şase cuprinse în baza de calcul), iar în cazul actualizării se avea în vedere aceeaşi soldă de funcţie şi influenţa ei, doar că solda de funcţie era majorată cu 15% (conform art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152 / 2017) şi rezulta astfel o bază de calcul mai mare decât cea anterioară.
În cele care urmează, argumentez – în mod concret, respectiv cu sume care rezultă din pensia subsemnatului – tot ceea ce am susţinut anterior în prezenta cerere de chemare în judecată.
Aşadar:
- a) Baza de calcul a pensiei stabilite ( – pentru cei trecuţi în rezervă înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 223 / 2015 se scrie: recalculate) în anul 2016 = …lei. Ea rezultă din pagina…a deciziei de pensie, ataşată la prezenta cerere de chemare în judecată. (OBS. – pentru cei trecuţi în rezervă înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 223 / 2015, se scrie: a deciziei de recalculare a pensiei);
- b) Pensia în cuantum brut din anul 2016 =…lei. Ea rezultă din aceeaşi pagină susmenţionată;
- c) Pensia majorată şi rezultată din aplicarea art.11 Legea 80/1995 (Ordinul Meritul Militar, în procent de..%) =…lei (pagina…din decizia de pensie (OBS. – pentru cei trecuţi în rezervă înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 223 / 2015, se scrie: din decizia de recalculare a pensiei);
- d) Pensia brută – din anul 2016 – cu Ordinul Meritul Militar (…lei) şi indexarea / majorarea cu 5%, acordată în anul 2016 ( …lei) =…lei;
- e) Pensia brută – începând cu luna ianuarie 2017 – cu Ordinul Meritul Militar (…lei), indexarea / majorarea cu 5% ( …lei) şi majorarea cu 5,25%, acordată în anul 2017 ( …lei) =…lei;
- f) Baza de calcul actualizată a pensiei, ca urmare a majorării soldei de funcţie cu 15% la data de 30.06.2017 (conform art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152 / 2017) şi aplicării prevederilor art. 60 (în forma iniţială) din Legea nr. 223 / 2015 =…lei. Aceasta este menţionată la pagina…din decizia de actualizare a pensiei cu nr…/…; ( – nu e vorba de decizia din 2024)
- g) Pensia brută actualizată =…lei (85% (OBS – e maxim care se scrie, iar dacă procentele adunate, conform art. 29 şi 108 din Legea nr. 223 / 2015, sunt mai mici, se trec acele procente) din baza de calcul actualizată şi menţionată mai sus). Aceasta rezultă din pagina…a deciziei de actualizare; (OBS. – nu e vorba de decizia din 2024)
- h) Pensia brută actualizată, cu Ordinul Meritul Militar ( …lei) =…lei (pagina …a deciziei de actualizare). (OBS. – nu e vorba de decizia din 2024)
Prin prisma celor menţionate rezultă următoarele:
– pensia brută actualizată şi pe care subsemnatul o consideră determinată legal =…lei. Aceasta rezultă de la litera h) susmenţionată;
– pensia brută cu Ordinul Meritul Militar, indexarea / majorarea cu 5% şi majorarea cu 5,25% =…lei (conform literei e) susmenţionate);
Concluziile care rezultă – în mod explicit – sunt următoarele :
1) Pârâta, respectiv Casa de pensii a M.A.I. a plătit – în mod eronat – începând cu data actualizării pensiei subsemnatului, respectiv 30.06.2017, suma care era iniţial de…lei, menţionată la litera d) de mai sus, suma aferentă indexării / majorării acordate în anul 2016. Aceasta sumă a fost adaugată – eronat – la pensia brută actualizată (care includea şi Ordinul Meritul Militar) şi menţionată la litera h) de mai sus, pensie actualizată care oricum era mai mare decât cea menţionată la litera e) de mai sus, respectiv cea cu Ordinul Meritul Militar inclus, la care s-au adăugat cele două indexări / majorări cu 5 şi 5,25%;
2) Dacă se compară cele două cuantumuri brute, respectiv cel al pensiei actualizate şi determinată legal (…lei, mentionaţi la litera h) de mai sus) cu cel al pensiei care includea Ordinul Meritul Militar şi cele două indexări / majorări cu 5 şi 5,25% (…lei, menţionaţi la litera e) de mai sus ) – prin prisma art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223 / 2015, în vigoare la data actualizării – rezultă, fără echivoc, faptul că trebuia pusă în plată pensia brută actualizată şi determinată legal (…lei ), care era oricum mai mare (şi fără cei 5% ( …lei ) acordaţi în anul 2016) decât cea care includea Ordinul Meritul Militar şi cele două indexări / majorări cu 5 şi 5,25% (…lei ).
În luna octombrie a anului 2020 la nivelul Casei de pensii a M.A.I. a avut loc un control al Curţii de Conturi pe problematica în cauză, respectiv cea a aplicării dispoziţiilor art. 60 din Legea nr. 223 / 2015 în forma iniţială ( n.n. – până la modificarea prin OUG nr. 59 / 2017) şi care viza actualizarea pensiilor militare de stat.
În urma controlului efectuat, în scopul remedierii deficienţelor constatate, a fost emisă decizia nr. XII/5/2020 a Curţii de Conturi – pe care o ataşez – şi prin care s-a stabilit:
– modul eronat de aplicare – de către pârâta – a dispoziţiilor legale în vigoare la data de 30.06.2017, referitoare la actualizarea pensiilor militare de stat;
– principiile după care trebuia aplicată actualizarea;
– necesitatea stabilirii întinderii prejudiciului şi recuperarea acestuia de către Casa de pensii a M.A.I., începând cu data de 22.10.2020 (n.n. – data finalizării controlului), cu termen de executare 31.03.2021.
Ulterior, Casa de pensii a M.A.I. s-a adresat Comisiei de contestaţii a Curţii de Conturi, aceasta respingând cererea de suspendare a deciziei nr. XII / 5 / 22.10. 2020 a Curţii de Conturi, astfel că decizia era executorie, cu termen de soluţionare susmenţionat, indiferent că ulterior Casa de pensii a solicitat suspendarea şi anularea deciziei la Curtea de Apel Bucureşti.
Prin Sentinţa nr. 707/19 04 2024, Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea Casei de pensii a M.A.I de anulare a deciziei nr. XII/5/2020.
O decizie a Curţii de Conturi – cu nr. XII/4/2020 şi pe aceeaşi problematică – a fost emisă şi pentru Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, însă în cazul acestei case nu au rezultat prejudicii prin prisma actualizării pensiilor militare de stat la data de 30.06.2017, aceasta confirmându-se prin deciziile de actualizare ale pensiilor, emise – în baza art. 60 din Legea nr. 223 / 2015 (până la modificarea prin OUG nr.59 / 2017) – de către această casă de pensii sectorială. Am făcut referire la Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, tocmai pentru a evidenţia modul eronat în care pârâta, respectiv Casa de pensii a M.A.I., a aplicat dispoziţiile legale incidente actualizării pensiei subsemnatului, respectiv a art. 60 susmenţionat.
Subsemnatul, în data de…, m-am adresat Casei de pensii a M.A.I., solicitând revocarea (anularea) deciziei nr…./..2024, emisă de către aceasta şi care vizează recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat. Ataşez solicitarea la prezenta cerere de chemare în judecată.
Ulterior, din adresa de răspuns a pârâtei, respectiv a Casei de pensii a M.A.I. – cu nr…/…2024 – şi pe care o ataşez – rezultă următoarele aspecte relevante pentru prezenta cauză aflată pe rolul instituţiei dumneavoastră:
Pârâta precizează: „Astfel, Casa de Pensii Sectorială a MAI a aplicat metodologia de calcul a Curţii de Conturi, respectiv determinarea în baza art. 60 din Legea nr. 223 / 2015 a cuantumului pensiei militare la 30.06.2017 să se realizeze cu respectarea următoarelor principii:
- Actualizarea pensiei în anul 2017, conform art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223 / 2015, constituie procesul de majorare a pensiei ca urmare a creșterii soldei de funcție, respectiv translatarea în cuantumul pensiei a creșterii salariale de la personalul activ, având ca punct de plecare cuantumul pensiei în plată la momentul respectiv, inclusiv indexarea / majorarea din anul 2016;
- Începând cu data de 30.06.2017, pensiile militare la care sunt incidente prevederile art. 60 din lege trebuie să aibă în componență indexarea / majorarea de 5% acordată în 2016, la care se adaugă fie indexarea de 5,25% acordată în anul 2017, fie actualizarea soldei de funcție cu 15% acordată de la 30.06.2017, astfel cum prevede art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223 / 2015;
iii. Actualizarea pensiilor, în condițiile menționate mai sus, se realizează cu încadrarea în procentul de 85% din baza de calcul, conform art. 30 din Legea nr. 223 / 2015″.
În realitate, pârâta nu a aplicat metodologia de calcul a Curţii de Conturi – cum o precizează în răspunsul susmenţionat al acesteia – continuând şi ulterior datei de 22.10.2020 (n.n. – data a emiterii deciziei nr. XII/5/2020 de către Curte), în anii următori, să aplice modalitatea eronată de actualizare a pensiei militare de stat a subsemnatului. Dacă pârâta ar fi aplicat metodologia de calcul a Curţii de Conturi, aceasta ar fi presupus ca, începând din octombrie 2020, să nu mai plătească sume în plus faţă de cele legal cuvenite subsemnatului, ceea ce nu s-a întâmplat.
Mai mult, aplicarea metodologiei Curţii de către pârâta, ar fi presupus – prin prisma celor trei principii enunţate mai sus – maxim două abordări posibile, respectiv:
- A) „Începând cu data de 30.06.2017” ( n.n. – conform principiului „ii” al Curţii de Conturi), pensia subsemnatului ar fi trebuit „să aibă în componență”, pe lângă majorarea aferentă Ordinului Meritul Militar (…lei, conform paginii…din decizia de pensie nr…./…( – pentru cei trecuţi în rezervă înainte de 01.01.2016 se scrie: din decizia de recalculare a pensiei nr…/…), „indexarea/ majorarea de 5% acordată în 2016” (…lei, conform literei d) mai sus menţionate ) la care să se adauge „fie indexarea de 5,25% acordată în anul 2017” (…lei, conform literei e) mai sus menţionate), „fie actualizarea soldei de funcție cu 15% acordată de la 30.06.2017” (…lei, conform majorării cu 15% a cuantumului brut al soldei de funcţie din baza de calcul a pensiei menţionate în decizia de pensie nr…/…(OBS. – pentru cei trecuţi în rezervă înainte de 01.0.2016 se scrie: în decizia de recalculare a pensiei nr…/…), „astfel cum prevede art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223 / 2015”.
Dintr-o astfel de abordare, rezultă – fără echivoc – faptul că, pensia brută (…lei, conform literei b) mai sus menţionate ), cu Ordinul Meritul Militar (…lei susmentionaţi), indexarea / majorarea cu 5% (…lei susmentionaţi) şi majorarea cu 5,25% (…lei susmentionaţi ) este mai mare decât pensia brută (…lei ), cu Ordinul Meritul Militar (…lei susmentionaţi ), indexarea / majorarea cu 5% (…lei susmentionaţi ) şi „actualizarea soldei de funcție cu 15% acordată de la 30.06.2017”, respectiv …lei susmentionaţi. Rezultă astfel, cuantumurile brute de…lei, respectiv…lei.
Drept urmare, prin prisma principiului „ii” al Curţii de Conturi şi care se referă la art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223 / 2015 – unde se precizează faptul că „se aplică dispoziţiile cele mai favorabile” – o astfel de abordare ar fi presupus acordarea cuantumului de…lei, mai mare şi aferent pensiei brute cu Ordinul Meritul Militar şi indexările / majorările cu 5 şi 5,25%.
O astfel de ipoteză este exclusă în cazul subsemnatului, deoarece aceasta ar fi presupus faptul că – pentru a se recupera sumele plătite necuvenit cu titlu de pensie militară de stat (n.n. – cei…lei iniţiali, corespunzători indexării / majorării cu 5% din anul 2016 şi care rezultă din decizia nr…./…2024 referitoare la recuperarea acestor sume ) – ar fi fost necesar ca, începând cu data de 30.06.2017 (data actualizării pensiei mele) să fi fost pus în plată primul cuantum brut susmenţionat, respectiv de…lei şi rezultat din pensia brută, cu Ordinul Meritul Militar, cu indexarea / majorarea de 5% şi majorarea cu 5,25%, cuantum mai mare decât cel rezultat din pensia brută cu Ordinul Meritul Militar, indexarea / majorarea cu 5% şi „actualizarea soldei de funcție cu 15% acordată de la 30.06.2017”.
Altfel spus, ulterior datei de 30.06.2017, ar fi trebuit să se continuie cu punerea în plată a cuantumului rezultat încă din ianuarie 2017 (…lei, conform literei e) mai sus menţionate), însă, pentru a recupera cei…lei iniţiali, corespunzători indexării / majorării cu 5% din anul 2016, pârâta ar fi trebuit să acorde cei 5% ( …lei ) de două ori, ceea ce este exclus.
- B) O a doua abordare pe care pârâta, respectiv Casa de pensii a M.A.I., ar fi putut să o aibă şi care excludea ca, începând cu luna octombrie 2020 (n.n. – odată cu constatarea de către Curtea de Conturi, prin decizia nr. XII / 5 / 22.10.2020, a plăţilor necuvenite), aceasta să mai continuie cu plata sumelor necuvenite, are în vedere următoarele:
Chiar dacă cele trei principii susmenţionate şi referitoare la actualizarea pensiilor – enunţate de către Curtea de Conturi – prezintă o abordare diferită de cea pe care o consider legală şi pe care am menţionat-o în debutul prezentei cereri de chemare în judecată, ele pot conduce, în final, la acelaşi rezultat.
Exemplific aceasta – în mod succint – în cazul pensiei subsemnatului. Aşadar:
1) Prin prisma principiilor „i” şi „ii”, actualizarea are „ca punct de plecare” cuantumul brut al pensiei din anul 2016, care include Ordinul Meritul Militar şi majorarea / indexarea cu 5%, acesta fiind de…lei (litera d) susmenţionată);
2) „translatarea în cuantumul pensiei a creșterii salariale de la personalul activ”, conform principiului „i”, presupune adăugarea la cuantumul susmenţionat şi aferent anului 2016 a sumei rezultate ca diferenţă dintre baza de calcul actualizată ( n.n. – formată din soldele lunare cu corespondent la personalul activ) şi cea anterioară actualizării, respectiv baza de calcul formată din soldele lunare cu corespondent la personalul activ la data stabilirii pensiei militare de stat (OBS. – pentru cei trecuţi în rezervă înainte de 01.01.2016 se scrie: la data recalculării pensiei militare de stat), diferenţa care este ca urmare „a creșterii salariale de la personalul activ”. Aşadar, rezultă o diferenţă de…lei, respectiv …lei, menţionaţi la litera f) de mai sus, din care se scad…lei (litera a) susmenţionată).
Adăugând această diferenţă la cuantumul precizat la punctul 1), rezultă cuantumul actualizat al pensiei subsemnatului, acesta fiind de…lei;
3) Prin prisma principiului „ii”, se compară acest ultim cuantum rezultat (…lei) cu cel al pensiei brute care include Ordinul Meritul Militar şi cele două indexări / majorări ( 5 şi 5,25% ) şi care este de…lei ( litera e) susmenţionată), acordându-se cel care rezultă din „dispoziţiile cele mai favorabile”, conform art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223 / 2015, respectiv…lei;
4) Însă, din perspectiva principiului „iii”, pensia brută actualizată de…lei, menţionată la punctul 2) nu poate depăşi 85% din baza de calcul actualizată, respectiv cea de …lei, menţionată la litera f) susmenţionată. Drept urmare, 85% (OBS. – pentru cei care au procentele adunate sub 85%, se trec acele procente) din …lei = …lei. Prin adăugarea procentului de …%, aferent Ordinului Meritul Militar, rezultă un cuantum al pensiei actualizate în plată de…lei, cuantum identic cu cel determinat prin prisma modalităţii pe care subsemnatul o consideră legală şi care vizează actualizarea pensiei militare de stat.
Data la care s-a constatat faptul că pârâta a aplicat în mod eronat dispoziţiile în vigoare referitoare la actualizarea pensiei militare de stat, rezultă atât din decizia Curţii de Conturi nr. XII / 5 din 22.10.2020, cât şi din adresa de răspuns a acesteia (n.n. – a pârâtei) la solicitarea subsemnatului, adresa de răspuns cu nr…./…( ataşată la prezenta cerere de chemare în judecată) şi unde aceasta precizează faptul că „…a aplicat metodologia de calcul a Curţii de Conturi…”.
Aşadar pârâta, în mod evident – a cunoscut la data de 22.10.2020 faptul că a aplicat în mod eronat dispoziţiile legale referitoare la actualizarea pensiei subsemnatului – însă, ulterior datei susmenţionate, nu a aplicat metodologia de calcul a Curţii, prin prisma deciziei nr. XII/5/2020 a acesteia.
În art. 2523 din Codul Civil se precizează: „Prescripţia începe să curgă de la data când titularul dreptului la acţiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască naşterea lui”.
Prin urmare, pentru Casa de pensii a M.A.I. – în scopul recuperării sumelor plătite necuvenit cu titlu de pensie militară de stat – termenul de prescripţie a început să curgă, cum rezultă în mod explicit din articolul susmenţionat, de la data în care titularul dreptului la acţiune, respectiv pârâta, „a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască naşterea” acestui drept, aceasta implicând – în mod evident – data de 22.10.2020, dată a emiterii deciziei nr. XII/5/2020 de către Curtea de Conturi.
Dreptul la acţiune al pârâtei, aşa cum o precizează art. 2500 (2) din Codul Civil nu înseamnă altceva decât dreptul acesteia „…de a constrânge o persoană, cu ajutorul forţei publice, să execute o anumită prestaţie, să respecte o anumită situaţie juridică sau să suporte orice altă sancţiune civilă, după caz”.
Acest drept la acţiune se stinge prin prescripţie, dacă nu este exercitat în termenul stabilit prin lege, aspect care rezultă – fără echivoc – din conţinutul art. 2500 alin. (1) din acelaşi cod şi unde se precizează: „Dreptul material la acţiune, denumit în continuare drept la acţiune, se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege”.
Referitor la termenul de prescripţie a dreptului la acţiune, cu privire la problematica în cauză, în Legea nr. 223 / 2015 privind pensiile militare de stat se regăsesc două reglementări în acest sens.
Astfel, în art. 65 se precizează:
„(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor”.
De asemenea, în alineatul (1) se menţionează: „În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu ori la cererea persoanelor îndreptățite, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire”.
Totodată, la acelaşi termen general de prescripţie de trei ani se face referire şi în art.114 (1), unde se precizează : „Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militară se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripție de 3 ani”.
În consecinţă, prin prisma celor susmenţionate, prescripţia a început să curgă de la data în care „titularul dreptului la acţiune (n.n. – Casa de pensii a M.A.I.) a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască naşterea lui”, respectiv de la data de 22.10.2020 – dată a emiterii deciziei nr. XII/5/2020 a Curţii de Conturi – şi s-a împlinit la termenul de 3 ani, respectiv la data de 22.10.2023.
Drept urmare, sumele plătite necuvenit de către pârâta, cu titlu de pensie militară de stat, pentru perioada 30.06.2017 (data actualizării pensiei subsemnatului) – 22.10.2020 (dată când pârâta „a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască naşterea” dreptului la acţiune, conform art. 2523 din Codul Civil, susmenţionat, drept la acţiune rezultat în urma emiterii deciziei nr. XII/5/2020 a Curţii de Conturi), trebuiau recuperate în termenul general de prescripţie de trei ani, termen care s-a împlinit la data de 22.10.2023. În consecinţă, consider că – deoarece aceste sume nu au fost recuperate în termenul de prescripţie, împlinit la data anterior menţionată – ele nu mai pot fi recuperate.
Mai mult, pârâta, ignorând decizia nr. XII/5/2020 a Curţii de Conturi (executorie), a continuat, atât în interiorul termenului de prescripţie (împlinit la data de 22.10.2023), cât şi după împlinirea acestuia (până la data emiterii deciziei de recuperare a sumelor plătite necuvenit cu titlu de pensie militară de stat cu nr… din ..2024), să plătească aceste sume. Consider că şi aceste sume plătite necuvenit, din interiorul termenului de prescripţie, cât şi după împlinirea acestui termen, respectiv 22.10.2023 nu mai pot fi recuperate de către pârâtă, deoarece termenul de prescripţie s-a împlinit la data susmenţionată.
Decizia de actualizare a pensiei subsemnatului cu nr…./…2024, emisă de către pârâtă după…ani de la emiterea precedentei ( n.n. – cu nr…/… ) nu are fundament legal în dispoziţiile în vigoare ale Legii nr. 223 / 2015 privind pensiile militare de stat.
În acest sens, consider că aceasta este lovită de nulitate – instituţia juridică care permite emiterea unui act administrativ unilateral şi cu fundament în reglementarile în vigoare din Legea nr. 223 / 2015 privind pensiile militare de stat – constituind-o revizuirea.
În acest sens, în articolul 65 din Legea nr. 223 / 2015 se precizează: „(1) În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și / sau plătite și cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu ori la cererea persoanelor îndreptățite, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire”.
Aceste diferenţe nu se rezumă numai la erori de calcul propriu-zis, ci şi la erori care au ca obiect aplicarea greşită a legii, numeroase decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie susţinând aceasta.
Cu titlu de exemplu, menţionez:
– Decizia ICCJ nr. 17/23.10.2023 – punctul 36: „Instituţia revizuirii drepturilor de pensie a fost prevăzută de legiuitor pentru a modifica drepturile de pensie stabilite prin decizii definitive şi constituie un mijloc prin care se împiedică perpetuarea unei erori de stabilire a pensiei, inclusiv a erorilor care au ca obiect aplicarea greşită a legii…”
Punctul 116: „Această interpretare, majoritară, a instanţelor este cea corectă, întrucât trebuie făcută distincţie între procedura de revizuire, pe care chiar Curtea Constituţională o defineşte ca fiind cadrul legal de corectare a erorilor, nu doar de calcul propriu-zis, ci şi de aplicare incorectă a unui text de lege, pe de o parte, şi procedura de recalculare…”.
– Decizia nr. 12 / 19.06.2017, punctul 19: „Totodată, în practica judiciară s-a reţinut că revizuirea constituie operaţiunea de corectare a cuantumului pensiei ca urmare a unei erori de calcul (preluarea greşită a datelor referitoare la stagiul de cotizare, la contribuţia de asigurări sociale etc.), dar şi ca urmare a unei aplicări sau interpretări greşite a legii”;
Punctul 22: „Pornind de la această observaţie a instanţei de contencios constituţional, în literatura de specialitate s-a susţinut că dreptul pensionarului de a beneficia de revizuirea pensiei stabilite prin decizie, chiar şi rămasă definitivă, nu trebuie privit izolat, ci ca o componentă a dreptului la pensie, singura limitare acceptată fiind aceea de a nu se înfrânge autoritatea de lucru judecat”.
– Decizia ICCJ nr.15 / 05.03.2018, punctul 29: „Nu ţine de domeniul revizuirii modificarea intervenită în stabilirea şi/sau plata pensiei, care nu îşi are izvorul într-o eroare de aplicare a legii din partea agenţilor casei de pensii…”.
În drept, îmi întemeiez cererea pe următoarele dispoziţii legale:
– Legea nr. 223 / 2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, articolele:
– art.28, modificat prin art.40 punctul 4 din OUG nr.57 / 2015;
– art.29, modificat prin art.40 punctul 5 din OUG nr.57 / 2015;
– art.30, modificat prin art.40 punctul 6 din OUG nr.57 / 2015;
– art.59, în forma iniţială;
– 60 alin. (1), (3) şi (4), în forma iniţială;
– 65, în forma iniţială;
– art.108, modificat prin art.40 punctul 20 din OUG nr.57 / 2015;
– 114 alin. (1), în forma iniţială.
– Legea nr. 152 / 2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare – art.II alin. (3) lit. b), în forma iniţială;
– Legea nr. 80 / 1995 privind statutul cadrelor militare – art.11 alin. (3), în forma iniţială;
– Codul Civil – art. 2500 alin. (1) şi (2) şi art. 2523;
– Deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
– nr.17 / 23.10.2023 – punctele 36 şi 16;
– nr.12 / 19.06.2017 – punctele 19 şi 22;
– nr.15 / 05.03.2018 – punctul 29.
– Ordinul nr. M.25 din 15 februarie 2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat – anexa 2 art.1 şi anexa 1 şi 1b.
În concluzie, prin prisma celor susmenţionate, solicit onoratei instanţe să oblige pârâta, respectiv Casa de pensii a M.A.I., să emită o decizie de revizuire a pensiei subsemnatului, cu fundament legal în art. 65 susmenţionat din Legea nr. 223 / 2015 şi sa anuleze decizia ultimă de actualizare a pensiei cu nr…./…2024, care nu are fundament în Legea nr. 223/2015, în vigoare.
De asemenea, consider că decizia de recuperare a sumelor plătite necuvenit cu titlu de pensie militară de stat cu nr… din ..2024 – emisă în baza deciziei de actualizare nr…./…2024 (care nu are fundament legal – în vigoare – în actul normativ care vizează pensiile militare de stat, respectiv în Legea nr. 223 / 2015) – nu poate produce efecte juridice ulterior împlinirii termenului de prescripţie (22.10.2023), termen care a început să curgă din data de 22.10.2020, cand pârâta a cunoscut dreptul la acţiune privind recuperarea sumelor plătite necuvenit, prin prisma deciziei nr. XII/5/2020 a Curţii de Conturi.
În dovedire, solicit încuviinţarea probei cu înscrisuri.
În cadrul probei cu înscrisuri, depun următoarele înscrisuri, în copii certificate „Conform cu originalul”:
– Cartea de identitate a subsemnatului;
– Decizia de pensie nr. …. / …. (OBS. = prima decizie la trecerea în rezervă);
– Decizia de actualizare a pensiei nr…./ …2024;
– Decizia de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat nr…./ …2024;
– Decizia de actualizare a pensiei nr…./…20…( OBS.- se menţionează cealaltă decizie de actualizare, nu cea emisă anul acesta);
– Ordinul nr. M.25 din 15 februarie 2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat;
– Decizia nr. XII / 5 / 22.0.2020 referitoare la controlul efectuat de către Curtea de Conturi la Casa de pensii a M.A.I. ;
– Solicitarea subsemnatului – adresata pârâtei – de revocare (anulare) a deciziei nr…/…2024 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat;
– Adresa de răspuns a pârâtei nr…/…2024 referitoare la solicitarea subsemnatului, susmenţionată.
Depun prezenta cerere de chemare în judecată, în 3 exemplare identice.
Solicit judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu art. 411 alin.(1) pct.2) din Codul de procedură civilă.
Reclamant, Data: ……2024