CONSILIUL EXECUTIV

Vă prezentăm COMUNICATUL DIRECŢIEI INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE din M.A.I., nr. 5 din data de 5 ianuarie 2016, referitor la recalcularea pensiilor militare, cu rugămintea de a fi adus la cunoştinţa tuturor membrilor Asociaţiei:

În condițiile intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, ministrul afacerilor interne, domnul Petre Tobă, a dispus o serie de măsuri pentru informarea pensionarilor MAI referitor la noile prevederi legislative, printre care și înființarea unei linii telefonice speciale. Linia telefonică 021 264 8505 va funcționa de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 16.00, fiind gestionată de specialiști ai Casei de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne.

Totodată, Casa de Pensii a MAI a luat măsurile necesare pentru ca pe talonul de pensie pe care pensionarii îl vor primi în luna ianuarie 2016 să se introducă o mențiune prin care aceștia sunt informați că, până la data de 30.06.2016, își pot exprima opțiunea cu privire la perioada de timp avută în vedere pentru realizarea recalculării pensiei, conform art. 109 sau 110 din Legea nr. 223/2015.

Cei interesați pot transmite solicitări de informații privind noul cadru legal aplicabil pensiilor militare la adresa de e-mail casapensii@mai.gov.ro sau la adresa de corespondență a Casei de Pensii a MAI – Bucureşti, Strada George Georgescu nr. 3, sector 4, Cod Poștal 040131.

În plus, pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne, www.mai.gov.ro, pe prima pagină, la secțiunea ”UTILE”, a fost creat un link către pagina Casei de Pensii a MAI (http://www.mai.gov.ro/index03_3_04.html), unde pot fi găsite informații referitoare la noile prevederi legale privind pensiile militare,  răspunsuri la întrebări frecvente și modalitățile de contactare a specialiștilor de la Casa de Pensii a MAI.

Aceste inițiative au ca scop sprijinirea celor care doresc să beneficieze de prevederile acestei legi, informarea rapidă și corectă a pensionarilor MAI și creșterea nivelului de transparență privind implementarea și aplicarea noii legislații în domeniul pensiilor militare de stat.

CONSILIUL EXECUTIV AL A.N.C.M.R.R. din M.A.I.

28 thoughts on “Comunicat referitor la pensii al CSP a MAI

    • Am descoperit in sfarsit ca 3exista si aceastaasociatie a rezervistilor din interne .Si ce constat :?? Ca,, alesii,,o duc bine se plimba se etc. ca doar de prostii platesc cotizatie .Sunt convins ca toti au pensiile recalculate si conditiile cele mai avantajoase deci trai nineica sa tot fii sef ca si inainte, nimic nu s-a schimbat.
      -De ce nu stie lumea de voi,desi sunteti tot sefi datorita celor care platesc cotizatia.?
      -Ce pozitie ati luat cand se tot modifica legislatia ce ne priveste si nu in avantajul nostru
      -Daca nu mergeti la tv,. unii aveti si motive,atunci de ce nu puneti pe site pozitiile sau propunerile asociatiei pe teme de interes.Presupun ca asta este scopul asociatiei -sa apere interesele membrilor cel putin declarativ..

  1. Consum inutil de hartie!
    La ce sa mai comunici perioadele avute in vedere pentru recalculare daca nu cunosti valoarea actualizata a soldelor din acea perioada?
    Care perioada este mai favorabila?

  2. Ce joc face ti,de ce nu impulsionati,in frunte cu Toba,Guvernul Buxeles,Iohanies,sa rfenunte la Ordonanta 57/2015,in special la art.40,daca vreti sa va credem,asa ca,bate ti apa in piua,cei ,ce dea lungul timpului ati condus,Ministerul de Interne,ati avut salarii doldora,si alte foloase,iar noi cei mici,si cu munca si cu datul lacap,in special in Moldova,,cum incerca unul sa si faca o casa,sa progreseze cunva,ii dadea la cap,rapoarte peste rapoarte,de unde cum..iar ei afaceri,studii inalte,etc.asa si cu pensiile,cad ca conducerea acestei Asociatiei,nu face nimic,pentru noi.dar dam cotizatie,macar militari pentru implementarea completa si corecta a Legii223/2015,daca vreti ,sa mai pareti credibili,nu?

  3. Conducerea ANCMRR – MAI este de acord cu modificarile aduse Legii 223/2015 inainte de intrarea in vigoare? Cum apara asociatia drepturile membrilor sai? In mas-media conducerea asociatiei este inexistenta, nu are nici o pozitie chiar daca sunt foarte multe dezavantaje pentru beneficiarii Legii 223/2015 dupa modificarile aduse prin OUG 57/2015? Informatiile publicate de asociatie sunt publicate pe toate siteurile, iar la capitolul ACTIVITATI sunt nesemnificative. Asa intelege asociatia sa respecte statutul? Pentru mitingul din 24.01.2016 nus-a facut nici o recomandare nici macar sa ne uitam la televizor! Nu este corect!

  4. Care este modelul de cerere prin care se solicita institutiei(unitatii) care a facut trecerea oricarui reservist la pensiie, pentru obtinerea soldelor/salariilor lunare brute de functie (actualizate)obtiunute in ultimii 5 ani de activitate, in vederea inaintarii cererii pentru cele 6 luni consecutive ce trebuiesc alese pentru recalcularea pensiilor aflate in plata ? De ce mi se cere aceasta cerere complectata, din moment ce aceasta activitate oricum se va executa in virtutea legii…?

  5. B una seara ! As avea si eu o nelamurire! Tata a lucrat 17 ani in MAI si anul trecut a implinit 56 de ani si a iesit la pensie pt limita de varsta. As dori sa stiu cat ar trebui sa aiba pensia si daca este adevarat ca pensia de invaliditate care a luat-o pana acum cateva luni este egala cu cea pt limita de varsta! Pensia era de 1207 lei. El avea grad de maior cand a iesit la pensie

  6. CATRE DOMNUL PRESEDINTE AL ASOCIATIEI
    Stimate domnule presedinte ,
    Ar fi frumos, a se comanda cofectionarea INSIGNEI privind ANCMRR din MAI si posibilitatea cumpararii acesteia contracost de catre toti membrii asociatiei . Consider ca purtarea ei, pe uniforma, ocazionat de zilele festive , precum si chiar pe uniformele ( costumele ) civile, este o onoare de apartenenta la asociatie .
    Cu stima ,
    Col.rez.( politie-jandarmerie ) Grigore-Toader Dohotar

    • Au fost realizate si primele exemplare au fost distribuite cu ocazia aniversarii a 25 de ani de la infiintarea
      ANCMRR din MAI din iunie 2016. Va puteti adresa filialei unde sunteti membru in scopul centralizarii cererilor
      si a solicitarii confectionarii unei cantitati suplimentare .

  7. Buna ziua!In data 26.05.2016.
    am timis o cerere cu doc.prin care rezultă că sunt membru
    U.C.I.M.R. SI conf.lg.8./2006 si a
    Lg 83/2016 .sa primesc din nou indemnizația pierdută la data 01.01.2016.Conf.de prim.a doc.
    este 30.05.2016 și au trecut peste 30 de zile si nu am primit
    nici-un răspuns oficial.Mulțumesc!

  8. Intreb. De ce noua pensionariilor care in 2009 inca eram activi si nu aveam salariu de merit nu beneficiem si noi de la 01.08.2016 de 50% din acest salariu?
    Noi,care am iesi la pensie incepand cu anul 2011,am fost si suntem bataia de joc!
    1.Nu am beneficiat de ajutoarele pt.iesirea la pensie;
    2.La cuantumul prnsiei nu s-a aplicat acel procent de corectie s-a aplicat din 2013;
    3.Salariile au fost taiate cu 25,respectiv 15%si calculate ulterior la pensie,asa taiate .
    Imi poate da cineva un raspuns in acest sens?

  9. Dumitru
    la casa de pensii m.a.i nu se mai raspunde la telefon, cupoanele de pensii nu s-au trimis de 2 luni.
    Ce se intampla

  10. Haos complet! Ar fi normal sa faca si ei,cei de la M.A.I asa cum procedeaza Ministerul Apararii Nationale. Bravo lor! Ai nostri din 1990 incoace acelasi mod netransparent!

    • Alesii doar se plimba, nu fac nimic pentru membrii ei asociatiei.Cum se zbat ei sa apere interesele membrilor ca doar de aceaia au fost alesi .De nu apar cu pozitii publice despre pensiile militarilor ?.
      Ce faceti d-l presedinte Hurdubaie ?? Ati devenit politician ???

  11. Sunt pensionat din 01 noiembrie 2016, am primit decizia de pensionare pe 01 martie 2017, decizie emisa din 22 februarie 2017, in care mi se comunica faptul ca in 10 zile mi se va vira in contul bancar pensia cuvenita plus restantele. Suntem in 13 martie si nu am primit nici un leu. Oare „DOMNII” de la Casa de Pensii Sectoriale a MAI sunt oameni responsabili a ceea ce promit sau sunt acolo pentru a-si bate joc de pensionarii care nu au nici o putere pentru a-i determina sa le platesca drepturile cuvenite. Este absolut revoltator sa cazi la mila unor oameni de nimic, care au ocupat o functie si nu-i intereseaza decat solda lor, uitand „PALMASII” pentru care sunt platiti sa le asigure drepturile legale si nu din buzunarul lor.
    Doamna MINISTRU stie ca din noiembrie si pana in prezent nu am primit nici un leu? Cu ce sa ma intretin? Cu ce sa platesc utilitatile si taxele care nu sufera amanare, rate etc…?Se gandeste cineva la noi? Cu siguranta NU! La telefon nu se raspunde, la e-mail deasemenea. Cui sa ne mai adresam? ESTE TARA NIMANUI! AM REVENIT LA EPOCA SCLAVAGISMULUI< A BOIERILOR SI TARANILOR! RUSINE!
    SA DEA BUNUL DUMNEZEU SA VA BATA IN SOARTA CU CE ESTE MAI RAU<CAND VA VA FI LUMEA MAI DRAGA! MA ROG LA TOATE LACASELE DE CULT PENTRU A SE IMPLINI ACEASTA CELOR CARE NE FAC SA SUFERIM PENTRU LIPSURILE LA CARE NE SUPUN!

  12. Col.rez.GRIGORE-TOADER DOHOTAR -BISTRITA-NASAUD, Catre domnul presedinte al asociatiei:
    Am onoarea sa va salut domnule presedinte !
    Avand in vedere faptul ca s-au reactualizat pensiile militare , va propuna reconsiderarea cotizatiei anuale pentru membrii apartinatori asociatiei noastre, in cuantumul de 1% din pensia stabilita si astfel, toata lumea sa contribuie proportional cu pensia pe care o are . Actualmente, exista subofiteri cu pensii militare sub 2000 de lei si acestia platesc 30 lei/an , iar unii ofiteri au pensii de peste 7000 lei si platesc doar 50 lei/an ceea ce mi se pare necinstit , incorect si inechitabil .
    Cu stima, Grigore-Toader Dohotar din Asociatia Bistrita-Nasaud .(03.aprilie 2017)

    • În zilele de 16 și 17 mai s-au desfășurat lucrările Comisiei pentru muncă și protecție socială din Senatul României, care au avut drept scop analizarea proiectului Legii salarizării unitare, În final, în urma unor discuții aplicate, art.40 a fost eliminat în totalitate.Urmeaza discutiile in Plenul Camerei Deputatilor ,termen 6 06 ac.

  13. Art. 41 din Proiectul legii salarizării unitare încalcă tezele motivării Deciziei 872/2010 a CCR

    Decizia nr. 872/25 iunie 2010, prin care a fost declarată neconstituțională reducerea pensiilor cu 15%, în anul 2010, printr-o legea asumată de Guvernul Băsescu-Boc, poate fi citită in întregime

    In esență, parafrazând motivarea CCR, suspendarea actualizării pensiilor în plată, prin art. 41 al Proiectului, ar crea o diferenta de tratament nepermisa intre pensiile aflate in plata si cele ce vor fi stabilite sau acordate. Cei pensionați după data de 01 07 2017 ar beneficia, în momentul deschiderii drepturilor de pensie, de majorările etapizate ale legii salarizării unitare, înainte de anul 2022.

    Punctul IV al Motivării Deciziei CCR

    IV. Cu referire la critica de neconstitutionalitate privind reducerea cuantumului pensiilor, Curtea constata ca aceasta este intemeiata pentru urmatoarele motive:

    Pensia este o forma de prestatie de asigurari sociale platita lunar [art.7 alin.(2) si art.90 alin.(1) din Legea nr.19/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.140 din 1 aprilie 2000] in baza legii, inerenta si indisolubil legata de calitatea de pensionar, obtinuta in baza unei decizii de pensionare, cu respectarea tuturor prevederilor legale impuse de legiuitor. Potrivit prevederilor art.1 din Legea nr.19/2000, dreptul la asigurari sociale este garantat de stat si se exercita, in conditiile legii mentionate, prin sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale. Acesta se organizeaza si functioneaza, printre altele si pe principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite [art.2 lit.e) din Legea nr.19/2000]. Aceasta inseamna ca pensia, ca prestatie din partea sistemului public de pensii, intra sub incidenta principiului contributivitatii.

    Art.9 alin.(1) teza intai din legea criticata reglementeaza diminuarea cu 15% a cuantumului brut al pensiilor cuvenite sau aflate in plata, de asemenea, art.9 alin.(2) teza intai din aceeasi lege prevede ca valoarea punctului de pensie utilizat pentru determinarea cuantumului brut al pensiilor ce vor fi stabilite sau acordate incepand cu data intrarii in vigoare a legii este de 622,9 lei. In consecinta, in mod evident, prevederile anterior mentionate vizeaza pensiile contributive cuvenite sau aflate in plata si cele ce vor fi stabilite sau acordate.

    In cauza Stec si altii impotriva Regatului Unit, 2006, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca art.1 din Protocolul aditional la Conventie nu vizeaza un drept de a dobandi proprietatea in sistemul regimului de securitate sociala. Este la libera apreciere a statului de a decide cu privire la aplicarea oricarui regim de securitate sociala sau de a alege tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acorda in oricare dintre aceste regimuri. Singura conditie impusa statului este aceea de a respecta art.14 din Conventie privind nediscriminarea. Daca, in schimb, statul a adoptat o legislatie care reglementeaza drepturi provenite din sistemul de asigurari sociale � indiferent daca acestea rezulta sau nu din plata unor contributii-, acea legislatie trebuie sa fie considerata ca generand un interes patrimonial in sensul art.1 din Protocolul aditional la Conventie.

    Cu alte cuvinte, Curtea a abandonat distinctia dintre beneficiile de natura contributiva si cele necontributive sub aspectul incidentei art.1 din Protocolul aditional la Conventie.

    Distinct de exigentele Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Constitutia Romaniei prevede, in mod expres, la art.47 alin.(2) dreptul la pensie, ca drept fundamental. Textul constitutional nu califica dreptul la pensie doar din perspectiva unui interes patrimonial al persoanei, ci, consacrand in mod expres dreptul la pensie ca un drept fundamental, impune statului obligatii constitutionale suplimentare, astfel incat sa se asigure un nivel de ocrotire al acestui drept superior celui prevazut de Conventie si de Protocoalele sale aditionale. In aceste conditii devine aplicabil art.60 din Conventie, potrivit caruia �nici o dispozitie din prezenta conventie nu va fi interpretata ca limitand sau aducand atingere drepturilor omului si libertatilor fundamentale care ar putea fi recunoscute conform legilor oricarei parti contractante sau oricarei alte conventii la care aceasta parte contractanta este parte.*

    Curtea constata ca dreptul la pensie este un drept preconstituit inca din perioada activa a vietii individului, acesta fiind obligat prin lege sa contribuie la bugetul asigurarilor sociale de stat procentual raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naste obligatia statului ca in perioada pasiva a vietii individului sa ii plateasca o pensie al carei cuantum sa fie guvernat de principiul contributivitatii, cele doua obligatii fiind intrinsec si indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa in perioada pasiva a vietii persoanei asigurate contributiile varsate de catre aceasta la bugetul asigurarilor sociale de stat in temeiul principiului contributivitatii si de a asigura mijloacele de subzistenta a celor ce au dobandit acest drept in conditiile legii (perioada contributiva, varsta de pensionare etc.) Astfel, statul are obligatia pozitiva de a lua toate masurile necesare realizarii acestei finalitati si de a se abtine de la orice comportament de natura a limita dreptul la asigurari sociale.

    Desi sumele platite cu titlu de contributie la asigurarile sociale nu reprezinta un depozit la termen si, prin urmare, nu pot da nastere vreunui drept de creanta asupra statului sau asupra fondurilor de asigurari sociale (Decizia Curtii Constitutionale nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.45 din 22 ianuarie 2007), ele indreptatesc persoana care a realizat venituri si care a platit contributia sa la bugetul asigurarilor sociale de stat sa beneficieze de o pensie care sa reflecte nivelul veniturilor realizate in perioada activa a vietii.

    Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivitatii, se constituie intr-un drept castigat, astfel incat diminuarea acesteia nu poate fi acceptata nici macar cu caracter temporar. Prin sumele platite sub forma contributiilor la bugetul asigurarilor sociale, persoana in cauza, practic, si-a castigat dreptul de a primi o pensie in cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivitatii; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esenta dreptului la pensie, iar derogarile, chiar si temporare, referitoare la obligatia statului de a plati cuantumul pensiei rezultat in urma aplicarii acestui principiu afecteaza substanta dreptului la pensie.

    Aceasta nu inseamna ca legea nu poate in viitor sa reaseze sistemul de calcul al pensiilor, bazandu-se, insa, tot pe principiul contributivitatii, pentru ca, in caz contrar, s-ar ajunge la negarea evolutiei in reglementarea juridica a acestui domeniu. De aceea, daca, prin reasezarea sistemului de calcul al pensiei in sensul aratat mai sus, rezulta un cuantum mai mic al acesteia, statul este obligat sa adopte reglementari similare art.180 alin.(7) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.140 din 1 aprilie 2000, si anume sa mentina in plata cuantumul pensiei stabilit potrivit reglementarilor anterior in vigoare daca acesta este mai avantajos. Aceasta este o masura de protectie a persoanelor care beneficiaza de pensie in sensul art.47 alin.(2) din Constitutie, constituind, de asemenea, o speranta legitima a asiguratului, intemeiata pe prevederile legale in vigoare cu privire la obtinerea si incasarea unui anumit cuantum al pensiei.

    De asemenea, Curtea constata si anumite insuficiente de redactare a textului art.9 din lege. Astfel, potrivit art.9 alin.(1) din legea criticata, are loc o diminuare cu 15% a cuantumului pensiilor cuvenite sau aflate in plata, ceea ce coroborat cu art.17 alin.(1) din lege duce la concluzia ca o atare diminuare este temporara � pana la 31 decembrie 2010. Insa, cu privire la pensiile ce vor fi stabilite sau acordate, a fost diminuata chiar valoarea punctului de pensie, astfel incat coroborarea acestui text legal cu art.17 alin.(1) din lege nu mai apare ca fiind una clara, ceea ce inseamna ca pentru aceste pensii legiuitorul va trebui sa adopte ulterior o lege pentru a le aduce dupa 1 ianuarie 2011 la nivelul pensiilor care erau in plata la momentul intrarii in vigoare a legii criticate. Altfel, s-ar crea o diferenta de tratament nepermisa intre pensiile aflate in plata si cele ce vor fi stabilite sau acordate. Mai mult, proportional, valoarea punctului de pensie in ipoteza art.9 alin.(1) din lege ar fi mai mica decat cea reglementata de art.9 alin.(2) din lege, ceea ce este, de asemenea, inadmisibil.

    Totodata, Curtea constata ca dificultatile bugetului asigurarilor sociale de stat nu pot fi opuse dreptului la pensie in sensul diminuarii, chiar si temporare, a cuantumului pensiei, dreptul constitutional la pensie neputand fi afectat de proasta gestionare a bugetului respectiv de catre stat.

    De asemenea, Curtea observa si unele considerente de principiu referitoare la dreptul la pensie in jurisprudenta altor curti constitutionale. Astfel, Curtea Constitutionala a Ungariei, prin Decizia nr.455/B/1995, a stabilit ca pensia calculata dupa regulile sistemului de asigurari sociale nu poate fi afectata, iar prin Decizia nr.277/B/1997 a statuat ca modificarea unilaterala a cuantumului pensiilor este neconstitutionala, cu referire directa la imposibilitatea legiuitorului de a scadea pensiile mari pentru a creste pensiile mici. Totodata, prin Decizia nr.39/1999 (XII.21), aceeasi instanta constitutionala a statuat ca pensia (contributiva) este un drept castigat si cumparat intr-o atat de mare masura, incat modificarea cuantumului sau nominal este neconstitutionala. De altfel, considerente similare se regasesc si in Decizia Curtii Constitutionale din Letonia nr.2009-43-01 din 21 decembrie 2009.

    In consecinta, avand in vedere gradul ridicat de protectie oferit prin Constitutie acestui drept, pentru motivele sus aratate, reducerea cuantumului pensiei contributive, indiferent de procent si indiferent de perioada, nu poate fi realizata. Rezulta ca art.53 din Constitutie nu poate fi invocat ca temei pentru restrangerea exercitiului dreptului la pensie.

    Totodata, Curtea constata ca, potrivit art.54 lit.a) din Legea nr.19/2000, invaliditatea de gradul I este caracterizata �prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire, de autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane*. In consecinta, diminuarea cu 15% a indemnizatiilor de insotitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I, precum si stabilirea unei valori a punctului de pensie inferioara celei existente necesara la calculul cuantumului brut al indemnizatiei de insotitor contravine art.47 alin.(1) din Constitutie, statul neindeplinindu-si obligatia de a lua masuri adecvate de protectie sociala

  14. Poate cineva să răspundă de ce „persoane ” cu statut profesional similar, foști colegi de serviciu, pensionați în același an pe Legea 164/2001, care au depus în aceeași lună cererea de recalculare pe legea 223/2015, unul a primit decizia și primește pensia recalculată din aunl 2016 și celălalt nici până în prezent? Cine se joacă cu nervii celui de-al doilea?

    • Identificarea documentelor financiare aferente perioadei alese din ultimii cinci ani lucrati,
      transmiterea acestora de catre unitatea militara catre Casa Sectoriala de Pensii precum si alte
      cauze obiective in activitatea casei pot conduce la timpi diferiti de primire a deciziei de recalculare .

  15. Iata din ce cauza am fost trecuti la „contribuabili” si ni s-a luat statutul de militar in rezerva !

    In baza acordurilor de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord, din 15 aprilie 2008, Guvernul s-a obligat să asigure militarilor următoarele plafoane medii de soldă şi pensie brută, calculată lunar în euro:

    Nr.crt.

    Gradul militar
    Arme terestre (euro)
    UM speciale (Av,Ma,Tc,Aa) (euro)
    Observaţii
    1.
    Sld – MAC
    1.750 – 2.450 +25 – 45 %
    în fct. de vechime
    1.750 – 2.450 +25 – 45 % în fct. de vechime

    2.
    Sg. Maj. – Plt. Adj
    2.450 – 3.450 +22 – 38% în fct. de vechime
    2.450 – 3.450 +22 – 38% în fct. de vechime

    3.
    03 MM Cl IV- MM Principal
    2.750 – 3.750 +28 – 38% în fct. de vechime
    2.750 – 3.750 +28 – 38% în fct. de vechime

    4.
    Slt – Căpitan
    3.650 – 4.950 +24 – 48% în fct. de vechime
    3.650 – 4.950 +24 – 48% în fct. de vechime

    5.
    Mr – Col
    5.050 – 7.750 +24 – 48% în fct. de vechime
    5.050 – 7.750 +24 – 48% în fct. de vechime

    6.
    Gen1*- Gen 4*
    7.550 – 11.750 +15 – 25% în fct. de vechime
    7.550 – 11.750 +15 – 25% în fct. de vechime

    7.
    PMC Gr. 1 – PMC Gr. 6
    2.250 – 3.750 + 20 – 35% în fct. de vechime
    2.250 – 3.750 + 20 – 35% în fct. de vechime

    La aceste valori se adaugă sporul de vechime, sporul de funcţie, sporul de risc în teatrele de operaţiuni, gradaţii, ordine, medalii, indemnizaţia de instalare, indemnizaţia de re-inserţie în economia civilă, norma de hrană de campanie, banii pentru uniformă şi furnituri, alocaţii pentru copii şi pentru soţiile fără serviciu, costuri cu chiria, transportul, comunicatiile, etc. Vechimea în serviciul militar activ, se stabileşte în funcţie de grade astfel:
    – corpul generalilor – max. 40 de ani,
    – ofiţeri superiori – max. 35 de ani,
    – ofiţeri inferiori – max. 30 de ani,
    – subofiţeri şi maiştri militari – 35 de ani,
    – soldaţi şi gradaţi – max. 25 de ani,
    – personal civil conform codului muncii.
    Ministrul Apărării Naţionale poate acorda dispensă de la 1-5 ani, pentru depăşirea duratei de serviciu în cazuri motivate, pentru generali şi ofiţeri superiori, iar pentru celelalte categorii de cadre militare, comandanţii de mari unităţi sau unităţi independente, în funcţie de necesarul de încadrare pe stat. Aceleaşi plafoane de calcul se aplica şi militarilor concentraţi sau detaşaţi la alte instituţii publice din domeniul ordinii publice, siguranţei, protecţiei şi escortei demnitari, misiuni diplomatice, etc.
    Pentru cadrele decedate în misiuni de lupta, familiilor li se acordă un ajutor egal cu 150 de solde lunare brute, pentru invalizi şi clasaţi inapt pace şi război, ca urmare a unor accidente sau răniri în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor de serviciu în slujba patriei, militarii primesc un ajutor egal cu 125 de solde lunare, la care se adaugă o pensie de invaliditate egala cu solda de grad şi funcţie a colegilor din activitate.
    Pensia de urmaş pentru văduve şi orfani este de 0,5 X ultima soldă ridicată de către de cuius.
    Pensiile rezerviştilor se vor actualiza trimestrial şi vor fi egale cu solda de grad şi funcţie minus sporurile, care se plătesc militarilor din activitate, la care se adaugă un spor de ore suplimentare, efectuate pe timpul serviciului. Guvernul României, Ministerul de Finanţe şi Ministerul Apărării Naţionale, vor lua toate măsurile organizatorice, pentru plata obligaţiilor de plată faţă de personalul din sistemul de apărare, şi pentru rezervişti, între 1-5 a lunii, pentru luna următoare. Plafonul cheltuielilor legate de plata soldelor, salariilor şi pensiilor militarilor activi şi în rezervă, se va asigura de ANAF, din Bugetul de Stat, şi va fi inclus în toate negocierile cu organismele financiare internaţionale. Plata se va face în moneda naţională, calculată conform ratei de schimb valutar a BNR, iar garanţii respectării obligaţiilor asumate de Romania, pe această linie cu NATO, este Preşedintele României PRIMUL MINISTRU şi Parlamentul. La soluţionarea unor eventuale contestaţii sau acţiuni în justiţie, Ministrul de Justiţie va lua măsuri să comunice extrasele din convenţiile internaţionale desecretizate în parte, privind obligaţiile de plată ale statului faţă de persoanele care au lucrat sau lucrează în structurile sistemului de apărare naţională, tuturor preşedinţilor de instanţe competente.
    ` Pentru cadrele active şi în rezervă, cărora li s-au plătit un nivel inferior acordurilor internaţionale la nivel NATO, incepand de la integrarea Romanei in NATO, Direcţia Financiar Contabilă a MApN, în termen de 60 de zile, va calcula şi vira sumele cuvenite militarilor, fără alte formalităţi, cu respectarea şi a altor hotărâri judecătoreşti conexe investite cu titlu executoriu.
    Acest accord bilateral cu FMI si Banca Mondiala a fost discutat in prealabil şi negociat cu toate organizaţiile neguvernamentale ale militarilor în rezervă, veterani, invalizi, văduve şi orfani, fiind parte a Pactului Social de Stabilitate dintre societatea civilă şi militarii de carieră sau apărătorii patriei. Personalul din ataşatură, diplomaţie, producţie specială, magistratura militara, servicii de informaţii militare şi de protecţie, contraspionaj, din învăţământul militar, etc. vor primi şi alte sporuri, ce se vor stabili prin reglementări speciale.
    Armele navale si aeriene, tancurile si rachetistii ce deservesc unitatile de scuturi antisatelit, mai primesc sporuri de confidentialitate si de risc.

  16. Salut.Sunt pensionar MAI incepand cu 01.12.2015.Am o intrebare:Am depus actele pentru recalcularea pensiei,iar din luna martie 2017 imi vine pensia marita.
    Daca stie cineva cand se dau banii din urma la pensie?deoarece o parte din colegii mei au primit in ianuarie 2017 iar eu pana la aceasta data nu am primit niciun ban.Unii din colegi au spus ca in trim.IV.Pana la sfarsitul anului 2017 intra banii sau nu?
    Va multumesc!

  17. Oare, răspunde cineva la întrebările absolut pertinente ale rezervistilor.
    M-ar interesa răspunsul la întrebarea domnului Constantin Stere, asta deoarece am vrut sa pun si eu aceeași întrebare.
    Citesc ca MApN -ul, a comunicat ca a calculat restantele din 2015 pentru n pensionari (da cifra exacta) și ca urmează sa le intre în cont. MAI de ce nu face asa.

  18. cei de la mai ar trebui sa se impuste in frunte cu acest dobitoc de „DOCTOR” munteanu din fruntea casei.am pe rolul instantei o contestatie de care nemernicul vrea sa fuga spunind ca ei ca si casa nu au calitate procesuala intr-un dosar in care decizia de pensionare nu cuprinde elementul salarial reprezentat de compensatia contributiei individuale la buget prevazut in anexa ib la litera L.cred ca voi formula si o plingere penala in acest sens si nu in numele casei ci al dobitocului de dr.director

Dă-i un răspuns lui Bucataru Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.