Stimați camarazi, vă prezentăm mai jos un model de acțiune pentru recuperarea sumelor încasate ca impozit progresiv aplicat pensiei militare, pe care o puteți întreprinde înainte de publicarea Deciziei CCR care anulează aceste impozite suplimentare, și care ar trebui să fie restituite tuturor celor corora le-au fost reținute în decursul anului 2024:

Tribunalul ……

Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale

Dosar nr. ….. /…. / 2024

 Domnule Preşedinte,    

Subsemnatul ………………………………, pensionar militar din M.Ap.N.  / M.A.I., având CNP ……………………………, domiciliat în localitatea …………., str. ……………………………. nr. …., bl. ….., sc. ……, ap. ……, judeţ …………., cod poştal ……………., email ………………………….., cu dosar de pensie nr. …………………, decizia de pensie nr. ……………../ ….07.2016,  posesor al CI seria ….. nr. ……………….., eliberat de SPCLEP …………….. la data de ………………., cu comunicarea actelor de procedură prin poşta electronică la adresa de e-mail indicată anterior sau domiciliul stabil declarat mai sus, în calitate de reclamant, în conformitate cu prevederile art. 194 şi următoarele Cod procedură civilă, formulez prezenta:

 CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

în contradictoriu cu părâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale  / Afacerilor Afacerilor Interne, cu sediul în Bucureşti, strada ……………………….. nr.   ….  sector ….;

     prin care solicit:

1. să dispuneţi obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale / Ministerului Afacerilor Interne, prescurtat CPS, la restituirea sumelor reţinute din pensia reclamantului începând cu luna ianuarie 2024, cu titlu de impozit progresiv, efectuate în aplicarea art.101 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.282/2023, suplimentar celor corespunzătoare cotei de impozit reglementate la art. 64 din Codul fiscal, 
2. să dispuneţi obligarea pârâtei la plata acestor diferențe actualizate în funcţie de indicele de inflaţie şi cu dobânda legală penalizatoare,începând cu prima reţinere din pensia subsemnatului până la executarea integrală a obligaţiei principale.

 În fapt, am calitatea de pensionar militar, beneficiind de pensie de serviciu conform Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, iar începând cu luna ianuarie  2024 cuantumul pensiei mi- a fost redus substanţial prin aplicarea unor cote de impozitare suplimentare (de 15%, respectiv 20%) potrivit art.101 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, publicată în M. OF. nr. 950 din 20 octombrie 2023, spre deosebire de cota unică de impozitare de 10% prevăzută de art. 64 din Codul fiscal ce ne era aplicabilă anterior.

Astfel, în baza art.101 alin. 2 și 3 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat, impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel: a)(…), b) (…),  c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei(ulterior  3000 lei) se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Spre deosebire, art.101 alin.2 Cod fiscal în forma anterioară şi art. 64 din vechea şi actuala dispoziţie a Codului fiscal, prevedea o cotă unică de impozitare de 10% pentru toate veniturile din pensii, (pe care o considerăm aplicabilă) astfel încât ne considerăm îndreptăţiti a fi despăgubiţi cu diferenţa de impozit reţinută în plus.

Art.101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, pentru  modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/201 publicată în M. OF. nr. 950 din 20 octombrie 2023, a fost declarat neconstituțional la data de 19.12.2024 de către Curtea Constituțională a României.

În esență, Curtea a constatat că, în ceea ce privește modalitatea de calcul a impozitului care se bazează pe partea contributivă și pe partea necontributivă a pensiilor, precum și pe doi indicatori variabili [câștigul mediu salarial brut și câștigul mediu salarial net], textul nu precizează care este în concret modalitatea de calcul a părții contributive, respectiv perioada la care se raportează partea contributivă a venitului din pensii, ceea ce determină încălcarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constituție. De asemenea, Curtea a reținut că raportarea la aceiași indicatori variabili se menține și în cazul pensiilor care au doar componentă necontributivă, respectiv pensiile militare.  Din moment ce indicatorii folosiți în formula de calcul nu sunt constanți, iar valoarea lor se stabilește anual, o dată cu adoptarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv, textul de lege criticat creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuție și să fie supusă unei recalculări anuale, prin raportare la fiecare nou nivel al câştigului salarial mediu brut și al câștigului salarial mediu net, ceea ce încalcă dispozițiile art.1 alin.(3) și (5), precum și ale art.15 alin.(2) din Legea fundamentală.

Totodată, Curtea a observat că legiuitorul are dreptul de a reglementa formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale statului, astfel cum rezultă din prevederile Legii fundamentale, însă acest drept este supus cerințelor constituționale referitoare la principiul legalității și securității raporturilor juridice fiscale, în componenta privind calitatea normelor.

Curtea a constatat că, în aceste condiții, rămân aplicabile dispozițiile Codului fiscal referitoare la cota de impozit de 10% aplicabilă fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil.

Pe cale de consecință, acțiunea  de față se întemeiază pe faptul că reținerile cu titlul de impozit au fost făcute în baza unui act normativ afectat de neconstituționalitate, motiv pentru care solicităm recalcularea sumei ce trebuie reținută și virată cu titlu de impozit, urmând ca diferența să ne fie remisă ca fiind reținută nelegal.

Cu privire la aplicarea deciziilor Curţii Constituţionale pentru litigiile pendinte la data publicării în Monitorul Oficial, s-a pronunţat în mod expres instanţa de contencios constituţional.

Astfel, prin Decizia nr. 223/2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, ce au fost constatate constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei s-a statuat în mod expres asupra aplicabilităţii deciziei, chiar în privinţa unor aspecte privind contribuţia de asigurări de sănătate, ca în prezenta cauză. Astfel, la antepenultimul paragraf s-a menţionat în mod expres:

”Curtea constată că, întrucât deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie, cele stabilite prin prezenta decizie urmează a se aplica de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele judeţene de pensii şi casele sectoriale de pensii, de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I; totodată, instanţele judecătoreşti vor aplica prezenta decizie numai în cauzele pendinte la momentul publicării acesteia, cauze în care respectivele dispoziţii sunt aplicabile, precum şi în cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate până la data sus-menţionată, în această ultimă ipoteză decizia pronunţată de Curtea Constituţională constituind temei al revizuirii potrivit art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă.”

Având în vedere că prezenta cauză este pendinte la data publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale, vă rugăm să constataţi că această decizie este pe deplin aplicabilă, iar dispoziţiile legale în baza cărora ne-au fost fost reţinute nelegal o parte din drepturile de pensie sub pretextul că reprezintă impozit suplimentar sunt neconstituţionale, deci nu ar fi trebuit luate în considerare.   Câtă vreme, în interpretarea dispoziţiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, s-a stabilit că efectele unei decizii a Curţii Constituţionale se intind şi asupra litigiilor aflate în curs de judecată, în privinţa cărora, deşi s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate, aceasta nu mai poate fi soluţionată deoarece între timp dispoziţia legală contestată din lege sau ordonanţă deja a fost declarată neconstituţională, iar potrivit art. 147 alin. (4) teza a doua din Constituţie, deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii, având în vedere că atât considerentele, cât şi soluţia pronunţată de Curtea Constituţională sunt general obligatorii vă rugăm să faceţi aplicarea Deciziei CC din 19 decembrie 2024 cu privire la nelegalitatea textelor în baza cărora s-au efectuat reţinerile nelegale cât şi a Deciziei CC nr. 223/2012, privind aplicabilitatea unei soluţii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate în cauzele pendinte la data publicării acesteia în Monitorul Oficial.

Cu privire la solicitarea de actualizare a sumelor datorate în funcţie de indicele de inflaţie şi acordarea dobânzii legale considerăm că dispoziţiile legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii si ale legii nr. 223 /2015 privind pensiile militare se completează cu regulile de drept comun, în acest sens fiind şi dispoziţiile art. 156, potrivit cărora prevederile legii 263/2010, referitoare la jurisdicţia asigurărilor sociale, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă.

Actualizarea cu rata inflaţiei a sumelor datorate de pârâtă presupune aducerea la aceeaşi valoare economică (putere de cumpărare) a unei sume de bani, în condiţiile în care în piaţă se manifestă, un fenomen inflaţionist/de deflație  ce are ca efect deprecierea monedei de referinţă, ce are ca efect aprecierea monedei de referinţă.

De asemenea, potrivit art.1535 din Noul Cod civil – „În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic. Dacă, înainte de scadenţă, debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda legală, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil înainte de scadenţă. Dacă nu sunt datorate dobânzi moratorii mai mari decât dobânda legală, creditorul are dreptul, în afara dobânzii legale, la daune-interese pentru repararea integrală a prejudiciului suferit.”

Din coroborarea acestor norme cu incidenţă în cauză, se deduce fără echivoc că, în speţă, dreptul nostru la obţinerea unei dezdăunări derivate din neexecutarea obligaţiei la timp, respectiv începând cu data la care drepturile de pensie ne erau datorate.

Or, potrivit art. 66 din Legea nr. 223/2015, în sistemul pensiilor militare plata pensiei se face lunar. Cum pârâta nu a achitat la datele sus menţionate drepturile de pensie ce ni se cuveneau, acordarea dobânzii legale acoperă beneficiul nerealizat, ca parte componentă a prejudiciului, care trebuie privită ca o chestiune distinctă de actualizare în funcţie de rata inflaţiei a sumelor datorate iniţial; o astfel de actualizare antrenează şi ea răspunderea debitorului pentru neexecutarea la timp a obligaţiei de plată a unei sume de bani, însă întemeiată pe o altă cauză.

Aşadar, dobânzile legale, accesorii ale creanţei, se cuvin ca daună moratorie, ele având un alt temei decât cel al daunelor cu caracter compensatoriu pe care creditorul le poate, în principiu, pretinde, cerând actualizarea creanţei la inflaţie, iar nivelul dobânzii legale trebuie stabilit prin raportare la art. 1 alin. 3 din  OG nr. 13/2011 privind dobânda legală penalizatoare.

Se impune a se face precizarea că prin decizia civilă nr. 2/17 februarie 2014, pronunţată cu ocazia soluţionării recursului în interesului legii în ceea ce priveşte acordarea de dobânzi, s-a stabilit de  Înalta Curte de Casaţie  şi Justiţie  că  în cazul executării cu întârziere  a obligaţiei de plată a unei sume de bani, indiferent de izvorul contractual sau delictual al obligaţiei, daunele interese sub forma dobânzii legale se datorează, fără  a se face dovada unui prejudiciu şi fără ca principiul reparării integrale a prejudiciului să poată fi nesocotit.

Pentru aceste considerente vă solicităm admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

În drept, art. 100-102 şi 105 din Legea nr. 223/2015.

Solicităm  încuviinţarea probei cu înscrisurile: copie după CI, decizie de pensie și cupon de pensie 2024.

În temeiul art. 411 raportat la art.223 Cod proc. Civ. solicităm judecarea cauzei şi în lipsă.

Data, _________                        Semnătura   _________________,

Domnului Președinte al Tribunalului ……………………………..