Ca urmare a unor declarații apărute în cadrul unor emisiuni televizate, purtătorul de cuvânt al Filialei Teleorman a ANCMRR din MAI, membru în Departamentul Comunicare al Asociației, a publicat următorul Drept la replică, adresat celor care au făcut afirmații nefondate la adresa militarilor rezerviști și a pensiilor acestora. Preluăm mai jos materialul pubicat astăzi, luni 9 februarie a.c., în cotidianul Mesagerul de Teleorman‘:

DREPT LA REPLICĂ ȘI PRECIZĂRI PRIVIND CONTRIBUTIVITATEA MILITARILOR ȘI A POLIȚIȘTILOR LA PENSII

„În ultimele zile, diverse persoane și… personaje (neavenite, necunoscătoare, ori …plătite să își ,,bage nasul” și să denigreze militarii și polițiștii – în activitate ori în rezervă și în retragere) și-au dat cu părerea, în mod repetat, în privința ne-contributivității acestora pentru pensiile militare de stat.
Mă refer și la cazul recent, de acum câteva zile, când… nelipsitul și… omniprezentul (invitat/neinvitat) lider de sindicat, dl. HADĂR, profesor și specialist pe probleme ale învățământului superior (dar din câte am văzut, de zeci de ori, ca un mare și polivalent…părerolog), aflat într-un studio de televiziune, a făcut referiri la faptul că … știe dumnealui (ori a auzit) cum că pensiile militare de stat nu sunt contributive, că pe parcursul activității militarii doar au încasat salarii, fără să aibă contribuții la buget?!

Pentru dumnealui și cei care nu cunosc ori care, din varii motive ,,propovăduiesc”, susțin, colportează și împrăștie astfel de informații și pun astfel de…etichete, în mod repetat și nefondat (însă în opinia mea, în mod voit și tendențios, și deloc întâmplător ori … neinteresat!), redau un drept la replică și o sinteză despre contribuțiile militarilor și polițiștilor:

Atât militarii, cât și polițiștii, precum și toate celelalte categorii personal din întreg Sistemul de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională – SAOPSN au plătit și plătesc contribuții în aceeași măsură ca și civilii! Există această confuzie (care se induce în mod voit, ori din necunoaștere?) atunci când se discută despre pensiile civile, bazate pe principiul contributivităţii, şi pensiile militare de stat, cum că ar fi total necontributive…

Se lasă să se înţeleagă și faptul că militarii/polițiștii nu ar contribui, pe timpul carierei lor, la bugetul statului, cu alte cuvinte, fie nu ar plăti taxe şi impozite, fie acestea ar fi mai mici decât în cazul altor categorii profesionale.
Nimic mai fals decât atât, deoarece:
1) Veniturile pe care militarii/polițiștii le obţin din salarii sunt impozitate absolut identic, ca și în cazul oricărui salariat din sistemul public. Dacă în sistemul public, algoritmul pe baza căruia se stabileşte cuantumul pensiei pune în relaţie punctajul mediu anual (calculat pe baza întregului stagiu de cotizare din perioada activă) cu punctul de pensie stabilit de către Guvern, în cazul pensiilor militare de stat – acestea au ca bază de calcul, media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate. Multe ţări NATO folosesc drept bază de calcul pentru pensia militară de serviciu ultimul salariu, înainte de trecerea în rezervă;
2) Militarii și polițiștii (cărora li s-a transformat de două ori NETul în BRUT (în anii 2001/2004 și apoi în 2010), plătesc, atunci când sunt în activitate, mult clamata „contributivitate” și chiar … în beneficiul civililor!
Astfel, ei plătesc din BRUT 25%-(CAS), procent care se duce, prin buget, la fondul de pensii publice, deoarece pensiile militare se plătesc din aceiași bani ca și: soldele/salariile activilor, instruirea, înzestrarea, dotarea, deplasările/misiunile diverse etc. Deasemenea, mai plătesc și impozitul de 10% (pe care-l plătesc, ilegal, și rezerviștii militari). Aceste rețineri sunt ilegale, deoarece pensiile nu ar mai trebui impozitate, fiind calculate din NET, nu din BRUT, ceea ce înseamnă o dublă impozitare!
Și tot în beneficiul civililor, militarii și polițiștii în activitate mai plătesc, mai nou (dar și pensionarii militari, tot în mod ilegal) și încă 10% CASS, în condițiile în care au asigurate, prin legile-statut, gratuitatea actului medical, a tratamentelor și a medicamentelor (în sistemul propriu al spitalelor, policlinicilor și al farmaciilor militare).
În plus, din NET personalul din activitate mai plătește încă 5% pentru pensia privată (suplimentară), care a fost confiscată nu demult de către decidenți, prin celebra de acum OUG 59/2017 (prin transformarea sa juridică în „contribuție individuală la bugetul de stat”?).
Același act normativ i-a decuplat pe rezerviștii militari de la creșterea pensiilor militare de stat, conform prevederilor legii (proporțional cu creșterea soldelor – de grad și/sau de funcție, ale celor în activitate), dar și de la obligația indexării de către stat a pensiilor cu inflația (în luna ianuarie a fiecărui an), introducându-le, experimental, rata inflației (diferența de inflație dintre doi ani consecutivi).

AȘADAR, MINCIUNA NECONTRIBUTIVITĂȚII MILITARILOR LA PENSIE ESTE UN FALS GROSOLAN!
Aceasta trebuie să înceteze, deoarece militarii și polițiștii au contribuit dintotdeauna la sistemul public de pensii, cu aceleași cote ca și salariații civili, numai că din 2001 până în 2011 (și din 2015 până în prezent), contribuția individuală de asigurări sociale a militarilor și polițiștilor este virată la Bugetul de stat (BS), nu la Bugetul de Asigurări Sociale (BAS).
Acest lucru – ales/gândit/decis de către statul român, nu de către militari (iar în prezent ne-am dat seama și știm de ce) – nu poate constitui pretext ca acum opinia publică să fie dezinformată în emisiuni televizate, dar și în multe alte ocazii, cum că aceste categorii profesionale (militarii și polițiștii) nu contribuie la pensie!

Iată un scurt istoric legislativ, privind contribuția (și contributivitatea) personalului din SAOPSN:
– La 1 iulie 1977 Decretul nr. 141/1967 a fost abrogat de Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat. Contribuția militarilor a continuat să fie reținută, întrucât art. 60 din acest decret prevedea că: ,,Pensia suplimentară se bazează pe principiul mutualității între militarii din cadrele permanente, care contribuie, în acest scop, cu 2 la sută din retribuția lor tarifară lunară”;
– Decretul nr. 214/1977 a fost abrogat de Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat; în această lege contribuția individuală a militarilor a fost reglementată la art. 78, unde la alin (2) se stipula că: ,,De la data intrării în vigoare a prezentei legi, contribuția pentru pensia suplimentară va deveni contribuție individuală la bugetul de stat.”, iar la alin. (3): ,,Cota de contribuție individuală este de 5%. Baza lunară de calcul pentru care se va determina contribuția individuală o reprezintă solda lunară brută”;
– La 1 ianuarie 2011 Legea nr. 164/2001 a fost abrogată prin intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în care au fost incluși și militarii. Astfel, în perioada 1 ianuarie 2011 – 31 decembrie 2015, conform art. 6 alin (1) pct.I, lit. c) au fost asigurate obligatoriu, în sistemul public de pensii și: ,,cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, politiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale”.
Prin urmare, inclusiv militarilor le-au fost reținute și virate contribuțiile și în această perioadă, în baza aceluiași articol ca și în cazul celorlalți contribuabili, respectiv art. 27;
– La 1 ianuarie 2016 a intrat în vigoare Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Contribuțiile pe care le plătesc militarii, inclusiv în acest moment, sunt reglementate de art. 31, alin (1), care prevede: ,,Cota de contribuție individuală la bugetul de stat este egală cu cota de contribuție individuală de asigurări sociale. Baza lunară de calcul a contribuției individuale o reprezintă solda lunară brută/salariul lunar brut”.
Prin urmare, militarii au plătit și plătesc contribuții, SINGURA DIFERENȚĂ este că, începând cu 1 ianuarie 2016, acestea se virează DIRECT LA Bugetul de Stat (BS), și NU LA Bugetul Asigurărilor Sociale (BAS), așa cum am mai menționat anterior.
Tot la fel au fost virate și în perioada 1 aprilie 2001 – 31 decembrie 2010…
Deci, aceasta nu înseamnă că militarii / polițiștii ș.c.. nu au contribuit la pensii, domnule profesor Hadăr!

Din cele prezentate mai sus se desprinde următoarea întrebare:
– Dacă prin Legea nr. 360/2023 se afirmă că au fost rezolvate definitiv inechitățile din sistemul public de pensii, de ce nu se aplică acest lucru și în sistemul pensilor militare, unde pensionarea sub legi diferite a mai multor generații de militari a creat mari diferențe pentru cei cu aceleași referințe: grad, soldă, vechime, condiții de muncă?;
– La fel, se afirmă că pensiile din sistemul public sunt de-acum bazate … numai pe contributivitate, deși este clar că punctele de stabilitate și alte compensații sau sporuri, luate acum în considerare, nu au legătură cu contributivitatea!
Ba, în plus, anual BAS este suplimentat cu sume consistente de la Bugetul de Stat (BS)!

ÎN CONCLUZIE:

• ABSOLUT TOATE contribuțiile din BRUT ale militarilor și polițiștilor, respectiv: 25%-CAS, 10%-impozit, 10%-CASS (ilegal reținut și recent, așa cum am menționat anterior, deoarece avem – prin Legea nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare – gratuitatea actului medical și a tratamentelor medicale în spitalele proprii, ale MApN, MAI și SRI) precum și cei 5% din NET – pentru pensia privată (care la rându-i a fost anulată la calculul pensiei, prin OUG 59/2017, și transformată în ,,contribuție individuală la bugetul de stat”), SE DUC DIRECT la Bugetul de Stat (BS).
• Contribuțiile civililor se duc la Bugetul de Asigurări Sociale – BAS, de unde se plătesc nu numai cele circa 2.400.000 de pensii publice/civile, dar și alte indemnizații de merit, rente viagere, ajutoare sociale etc.;
• Pensiile militare de stat sunt acoperite și plătite din fonduri proprii alocate ministerelor de profil și fac parte din același procent de 2.5% din PIB din care se plătesc și salariile, dotările ori înzestrarea, instruirea, diverse misiuni sau deplasările personalului SAOPSN din activitate (și de aceea reafirm că, în mod ilegal, sunt luate în calcul la bugetul de pensii …civile !);
• Să nu uităm că mult clamata ,,contributivitate” (care a fost introdusă abia în 2001 și care, în mod propagandistic, a fost considerată ca fiind …unicul criteriu de calcul al pensiilor civile), nu le acoperă, astăzi, acestora decât 24 din cei 35 de ani de ,,contributivitate”… pretinși;
• Pensiile militare le considerăm (de drept și în fapt) ca fiind ,,solde de rezervist”, deoarece obligațiile noastre de serviciu continuă și după trecerea în rezervă;
• De asemenea, este demn de știut și reamintit faptul că toți salariații civili au contracte individuale de muncă (CIM), munca lor fiind normată la 8 ore/zi, iar plata făcându-se pentru 160 ore/lună (bineînțeles, EXCLUSIV sărbători legale);
• Interzicându-se prin Constituție expresia ,,muncă forțată” (a se vedea art. 42), pensiile militare de stat decurg din contracte de prestare a activității, la ordin, prin jurământ de credință (…chiar cu prețul vieții…”), 24h/24, plata făcându-se pentru 732 ore/lună (INCLUSIV sărbătorile legale), cu acceptarea riscului pierderii vieții, precum și renunțarea la drepturi civile: libertatea cuvântului, a deplasării, de a fi ales, ori de a practica activități suplimentare profitabile etc.
• De aceea și noi, apreciem (în mod corect, normal și moral) că civilii care pretind egalitatea la drepturi financiare cu militarii și polițiștii, ar putea să accepte mai întâi egalitatea în…obligații!;
• A nu se uita faptul că, în cazul nerespectării obligațiilor de serviciu, civililor li se desface contractual de muncă…doar, iar militarilor și polițiștilor, pentru neîndeplinirea misiunilor/sarcinilor de serviciu/neexecutarea devordine etc., li se deschid dosare penale; de altfel, militarii sunt singura categorie socială din România pentru care Codul Penal are prevăzute, distinct și în mod expres, infracțiuni săvârșite de către aceștia;
• Salariile și pensiile civile sunt de competența Ministerelor Muncii și Finanțelor, a comisiilor de Muncă și cea de Buget-Finanțe din Parlament;
• Salariile (soldele) și pensiile militare de stat (soldele de rezervist) sunt de competența Ministerului Apărării, care coordoneaza SAOPSN, și a comisiilor de Apărare din Parlament.

De altfel, avem cunoștință despre faptul că o solicitare a unei structuri asociative, referitoare la aspecte privind pensiile militare, a fost direcționată spre soluționare Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – MMFTSS, care în prezent lucrează la întocmirea unui act normativ pe domeniul pensiilor militare, care să se alinieze unui normativ asumat de executiv și Parlament privind pensiile de serviciu ale altei categorii socio-profesionale.
Solicităm în acest sens să se revină asupra acestei practici, reamintind episodul din anul 2017, când același minister s-a manifestat public cu OUG care modifica Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat, deși nu avea competența legală, iar în realitate respectiva OUG a fost semnată de miniștrii MApN și MAI, iar ministerul respectiv și-a atras în acest fel critici nefondate din partea rezerviștilor militari.
Reamintesc și faptul că, potrivit legislației în vigoare, instituția care gestionează întreg sistemul de pensii militare este MApN și, ca atare, o astfel de preocupare nu ar trebui să intre în competențele altui minister.

În și din aceste considerente, domnule profesor Hadăr, deși cunoșteați foarte bine aceste lucruri, expuse și explicate de nenumărate ori, în nenumărate emisiuni televizate, de către Colonelul Mircea Dogaru și nu numai, consider că aceste afirmații ale dvs., în mod tendențios, repetat și premeditat au rolul de a ne discredita în fața opiniei publice, lucru pe care eu și camarazii mei rezerviști militari nu îl putem accepta și tolera. Considerăm că ar trebui să vă cereți scuze public, iar pe viitor să faceți referiri doar la segmentul profesional din care faceți parte și pe care îl reprezentați, din Ministerul Educației, având probleme specifice de soluționat pe care aveți competența să le rezolvați.

Din punctul meu de vedere, consider că pe viitor postul de televiziune Realitatea TV ar fi trebuit să afle și opinia unui reprezentant al structurilor asociative ale rezerviștilor militari ( în speță, al ANCMRR ori FORUMULUI- care reunește peste 50 de entități reprezentative), adică să acorde un astfel de… drept la replică.

Din partea mea, totală dezamăgire pentru dezinformare!

PATRIE, ONOARE, DEMNITATE!”

Purtător de cuvânt al Filialelor Județene Teleorman ale ANCMRR General David Praporgescu a MApN și Mihai Viteazul a MAI)
Colonel în rezervă Orodel Emilian