Comunitatea Asociațiilor Reprezentative de Rezerviști din Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională – AOPSN reunește asociații ale cadrelor militare în rezervă și retragere de nivel național (*), care colaborează în baza Acordului de Cooperare. Scopul comunității este reunirea organizațiilor rezerviștilor militari, pentru promovarea drepturilor și intereselor legitime ale membrilor acestora.

Asociațiile reunite au adoptat poziții echilibrate și au exprimat public intenția de cooperare cu instituțiile, autoritățile și decidenții politici, urmărind evenimentele, declarațiile publice și inițiativele care influențează situația socială a rezerviștilor militari.

Din această perspectivă, Comunitatea Asociațiilor Reprezentative ale Rezerviștilor Militari din AOPSN are ca principale preocupări:

–        respectarea drepturilor legitime ale rezerviștilor militari și corecta lor apreciere de către instituțiile publice și factorii decidenți;

–        eliminarea discriminărilor din sistemul pensiilor militare și acordarea drepturilor prevăzute de legislația specifică;

–        coagularea asociațiilor rezerviștilor militari și promovarea proiectului privind predictibilitatea carierei militare.

În acest context, luăm în considerare ansamblul problematicii, riscurilor și amenințărilor la adresa securității României, prezentate și în Strategia Națională de Apărare a Țării, cu accent pe:

–        potențialele deficite de capacitate operațională ale instituțiilor și structurilor militare;

–        situația personalului activ, care constată anumite aspecte privind impredictibilitatea carierei profesionale;

–        identificarea soluțiilor de diminuare a pierderilor de personal și de creștere a atractivității carierei militare;

–        gestiunea resursei umane, reducerea limitărilor bugetare și materiale și măsurile salariale adoptate.

Constatăm că trasarea coerentă a orizontului instituțional pare să nu preocupe în mod consecvent decidenții politici, ceea ce poate produce consecințe privind: „fenomenul corupției”; „securitatea și prosperitatea cetățenilor”; „mediul cetățenesc și coeziunea societală”; „ordinea publică și siguranța cetățeanului”; „sentimentul de siguranță a cetățeanului”; „protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor” etc. – aspecte menționate în Strategie, care „are în centru pe cetățenii români”, implicit personalul activ și rezerviștii militari.

Pe acest fond, considerăm că este necesară exprimarea poziției asociațiilor rezerviștilor reunite în Acordul de Cooperare, față de două probleme cu aspect de fenomen, aflate în relație circulară cauză-efect:

1. deficitul de personal, aflat în creștere constantă;
2. atitudinea negativă în societate și la nivel de instituții față de rezerviști, întreținută și dezvoltată conjunctural.

Deficitul de personal are drept cauze:

–        atractivitatea scăzută în perioada recentă față de cariera profesională în AOPSN;

–        plecarea  prematură la pensie a personalului, provocată de: alterarea capacității de menținere în sistem; scăderea motivației; instabilitatea carierei, cauzată de impredictibilitatea acesteia; factori organizaționali negativi: structură, management, moral, încredere, comunicare, relații, climat, resurse, legislație; epuizarea fizică și psihică; modificarea frecventă a legislației și a condițiilor de pensionare; prejudiciile de imagine create personalului din AOPSN; atitudinea față de rezerviști.

Apreciem că atitudinea negativă față de rezerviști, manifestată în societate și la nivel de instituții, este întreținută și alimentată, ea fiind o temă populistă folosită ca supapă de eliberare a presiunii sociale și de orientare a acesteia către militarii rezerviști, găsiți vinovați de “relele” sociale. La perpetuarea situației a contribuit și decența militarilor rezerviști, mai puțin predispuși sau obișnuiți cu acțiuni de contestare și revoltă.

Nu trebuie omisă nici abordarea preponderent financiară a problematicii pensiilor militare de stat și practicarea de subterfugii pentru diminuarea acestora, prin reluarea temei pensiilor speciale și necontributive ale militarilor, rostogolirea de argumente demontate cu probe și decizii în instanță. Considerăm că nimeni nu-și părăsește cariera, nu pleacă în necunoscut de prea mult bine la locul de muncă sigur.

Interacțiunea dintre fenomenele sus-menționate determină:

– impredictibilitatea carierei din AOPSN;

– schimbările legislative care au generat sisteme diferite de calcul al pensiei;

– atitudinea negativă în societate și la nivel de instituții față de rezerviști, întreținută și dezvoltată conjunctural, care obligă personalul activ să plece prematur, afectează atractivitatea carierei militare și produce deficit de efective;

– atractivitatea scăzută, care nu permite ocuparea funcțiilor și creează presiuni profesionale suplimentare asupra personalului activ, îl uzează prematur și îl obligă să opteze pentru încheierea carierei.

Raporturile precizate au creat și pot adânci deficitul de personal, vor scădea și mai mult atractivitatea profesiilor asociate carierei militare, vor complica situația organizațională și pot determina ca – în timp scurt de la modificarea condițiilor de pensionare, ori de teama schimbărilor nefavorabile – oamenii să părăsească prematur structurile militare. Cu alte cuvinte, militarii vor fi preocupați de binele comunității tot atât cât este aceasta interesată de situația socio-profesională a acestora sau, cum afirma un fost demnitar: societatea va avea atâta siguranță publică cât este dispusă să plătească pentru ea, incluzându-i pe profesioniștii domeniului.

Elementele menționate pot afecta societatea în ansamblu, calitatea apărării, ordinii publice și securității naționale, demers care „are în centru pe cetățenii români”.

La finalul poziției pe care o exprimăm, solicităm ferm decidenților să-și concentreze eforturile pe soluționarea problemelor esențiale organizatorice, de funcționare, eficacitate și eficiență instituțională, să proiecteze măsuri realiste, să respecte personalul activ și pe rezerviștii militari și să-și asume răspunderea pentru delimitarea pensiilor de serviciu (speciale) de pensiile militare de stat.

De altfel, avem cunoștință despre faptul că o solicitare a unei structuri asociative, referitoare la aspecte privind pensiile militare, a fost direcționată spre soluționare Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – MMFTSS, care în prezent lucrează la întocmirea unui act normativ pe domeniul pensiilor militare, pentru alinierea la actul normativ asumat de executiv în Parlament privind pensiile de serviciu ale altei categorii socio-profesionale.

Ca urmare, se impune a se renunța la astfel de practici, reiterând faptul că, potrivit legislației în vigoare incidente domeniului, instituția care gestionează întreg sistemul de pensii militare este Ministerul Apărării Naționale și, ca atare, o astfel de activitate nu ar trebui să se regăsească în preocupările altui minister / instituții.

PREȘEDINTE ÎN EXERCIȚIU,

PREȘEDINTELE ANCMRR din MAI,

General de brigadă (r) dr. Tudor SANDU

NOTĂ *) – Asociațiile semnatare ale Acordului de Cooperare sunt: ANCMRR Al.I.Cuza – MApN, ANCMRR din MAI, Asociațiile Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere – ACMRR din: SRI, SIE, STS, SPP, DGIPI-MAI; Asociația Diplomaților Militari în Rezervă și  Retragere Al.I.Cuza – MApN  și ACMRR din ANP.