Sinteza problematicii abordate la Masa rotundă cu participare internațională organizată la Palatul Cercului Militar Național din Capitală de către Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere Alexandru Ioan Cuza – MApN:

 Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere – ANCMRR din Ministerul Afacerilor Interne – MAI a participat vineri 25 aprilie 2026 la Masa rotundă cu tema Este rezervistul valoare / activ / avantaj strategic?” evocată în titlul materialului de față. Organizatoarea evenimentului a fost ANCMRR „Al.I.Cuza” – Ministerul Apărării Naționale.

Printre invitați s-au aflat d/nii: Colonel rz. prof. univ. dr. Patrick SENSBURG, președintele Asociației Rezerviștilor din Forțele Armate Germane (115 mii membri); General de brigadă rz. Vitalie MARINUȚĂ, președintele Asociației Rezerviștilor și Veteranilor din Republica Moldova, reprezentanți ai MApN și din mediul asociativ militar.

Inițiativa Mesei rotunde a avut la bază teza dezvoltată de către ANCMRR – “Al.I.Cuza” MApN privind postura de “strategic asset” a rezervistului militar, adică de valoare / activ / avantaj strategic. În mod similar, la panelul organizat la Conferința de Securitate de la Munchen din anul 2026 dl. Col. rz. P. SENSBURG a insistat asupra definirii rezervistului militar ca “strategic asset”.

Validitatea curentă a abordării menționate este confirmată de conflictul din Ucraina, în care beligeranții n-ar fi putut susține efortul militar de lungă durată fără existența sistemelor funcționale de asigurare a resurselor umane din rezervă. Ca urmare, este pus serios în discuție sistemul armatelor exclusiv profesioniste, majoritare pe Continentul european.

După al Doilea Război Mondial, Europa a traversat peste 80 de ani de pace, în care amenințările de securitate s-au diluat, confruntările militare fiind considerate tot mai puțin probabile. Mai ales în deceniile recente au existat curente de gândire care au susținut inutilitatea forțelor armate și a cheltuielilor destinate apărării, industriei specifice, implicit futilitatea constituirii resurselor umane din rezervă.

Treptat, sprijinul populației pentru forțele armate a scăzut, iar afluența către profesiile militare e drastic diminuată, fapt care creează dificultăți de asigurare a personalului activ, cu atât mai mult a rezervei. Tinerii, îndeosebi, au preocupări principial străine domeniului apărării, tendința fiind dificil, dacă nu imposibil de inversat. Renunțarea la serviciul militar obligatoriu a agravat situația, sistemele alternative / complementare producând rezultate insuficiente.

Conflictul din Ucraina, mai puternic sesizabil în Europa, dar în general agravarea situației globale de securitate, au ridicat în atenție deficiențele apărării atât la nivel NATO, al Uniunii Europene – UE, cât și individual al Statelor Membre. Au rezultat lacune majore de capacitate pe toată plaja domeniului, printre care deosebit de îngrijorătoare sunt cele aferente resurselor umane din rezervă.

Nici la NATO, nici în UE, nu există concepția unitară asupra resurselor umane din rezervă, standarde, criterii etc., încât problematica este în sarcina exclusiv națională de abordare. Așadar, fiecare stat are latitudinea să-și constituie rezerva cum consideră necesar / posibil / util. Constrângerile financiare au, desigur, rol determinant, exemplul României fiind pilduitor.

În situația țării noastre există suplimentar inconsecvența legislativă, încălcarea drepturilor, impredictibilitatea carierei și a sistemului pensiilor militare de stat, asaltul media, precum și încurajarea faliilor sociale și inter-generaționale privind rezerviștii. România este singurul Stat Membru NATO / UE în care rezerviștii au recurs la proteste publice de amploare.

Reprezentantul ANCMRR – MAI la Masa rotundă a subliniat că problematica resurselor umane din rezervă este capitală și pentru Ministerul Afacerilor Interne din România, având în vedere competențele instituționale, precum și faptul că integrarea  sistemului românesc impune soluții transversale.

În cadrul Mesei rotunde au fost dezbătute pe larg aspectele menționate, au fost formulate concluzii consistente și direcțiile de dezvoltare a Proiectului, fiind dat răspunsul pozitiv la întrebarea din titlul materialului.

Urmează articularea variantei internaționale comune (inițial a partenerilor din demers) a proiectului de Concept privind resursele umane din rezervă. Acesta va fi larg promovat către mediul asociativ militar european, la instituțiile relevante, NATO și UE, pentru afirmarea rezerviștilor ca “strategic asset”, cu tot ce decurge din acest statut.

Generarea în mediul asociativ militar național, în cooperare cu partenerii externi, a Conceptului privind resursele umane din rezervă ne plasează pe palierul care permite influențarea / consolidarea semnificativă, în prezent și pentru generațiile viitoare, a statutului rezerviștilor români / personalului activ. Proiectul în sine este, totodată, sprijin valoros pentru instituțiile din care rezerviștii provin.

Din perspectiva ANCMRR – MAI Proiectul este punct important de inflexiune privind abordarea generală a problematicii resurselor umane din rezervă, deoarece o ridică la nivelul NATO, UE și Statelor Membre, care nu au poziții unitare în materie.

În consecință, ANCMRR – MAI, reprezentată de dl. Colonel rtr. Daniel Barbu, coordonatorul proiectelor de Cooperare și Dezvoltare, a exprimat disponibilitatea implicării în toate fazele Proiectului.