Având în vedere adoptarea de către Camera Deputaților, în ședința de plen din 17 iunie 2020, a Legii nr. Plx 396 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, act normativ care prevede o supraimpozitare a pensiilor speciale, în categoria cărora sunt incluse și pensiile militare, Consiliul Executiv al A.N.C.M.R.R. din M.A.I. a reacționat imediat și, împreună cu celelalte structuri asociative din Sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, în baza Acordului – Cadru încheiat în data de 28 iunie 2017, a elaborat și transmis doamnei Renate Weber, Avocatul Poporului, în data de 19 iunie a.c., memoriul anexat, în vederea sesizării Curții Constituționale, având în vedere, în principal, faptul că pensiile militare nu sunt pensii speciale.

Redăm textul memoriului respectiv:

“Stimată doamnă avocat al poporului,

Noi, președinții următoarelor asociații ale pensionarilor militari : Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere “Alexandu Ioan Cuza”, Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Ministerul Afacerilor Interne, Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Serviciul Român de Informații, Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Serviciul de Informații Externe, Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Serviciul de Protecție și Pază, Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Serviciul de Telecomunicații Speciale, Asociația Diplomaților Militari în Rezervă și în Retragere “Alexandru Ioan Cuza”, Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din D.I.P.I. – M.A.I., Asociația Pensionarilor din Administrația Națională a Penitenciarelor,
Prin președintele în exercițiu al Structurilor Asociative din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publcă și Securitate Națională, general-locotenent (rtg.) Neculai BĂHNĂREANU,

Vă adresăm rugămintea de a sesiza Curtea Constituțională a României referitor la excepția de neconstituționalitate a Legii nr. Plx 396 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, adoptată în data de 17 iunie a.c. de Camera Deputaților, din următoarele considerente:

1. De la domnitorul Alexandru Ioan Cuza și până în vremurile noastre militarii au beneficiat de pensii de serviciu, îndatoririle legale ale militarilor față de țară continuând și după trecerea lor în rezervă, spre deosebire de orice alte categorii de salariați. Pe timpul activității lor militarii au aproape cea mai mică grilă de salarizare dintre salariații bugetari, cu toate că sunt în permanență la ordin, stau aproape toată viața departe de familie și participă la misiuni de luptă în țară sau în străinătate, conform obligațiilor ce ne revin ca membri ai N.A.T.O.
2. Potrivit prevederilor constituționale și ale legislației în materie, militarilor li se interzice să aibă încă un serviciu sau propria afacere, nu au dreptul la asociere în sindicate, nu pot face grevă, iar libertatea lor de circulație este restrânsă deoarece au nevoie de aprobare spre a părăsi garnizoana, nu beneficiază de libertatea întrunirilor, de libertatea de exprimare și de dreptul de a fi ales.
3. Miltarii sunt pregătiți să intervină în orice oră din zi sau din noapte în sprijinul populației în timp de pace, pe timp de război sau în situații speciale, cum este spre exemplu, cea generată de actuala pandemie de Covid19
4. Fiecare militar este conștient de faptul că atunci când depune jurământul își asumă toate riscurile, responsabilitatea a ceea ce înseamnă apărarea țării, chiar cu riscul vieții, știe care sunt limitările și constrângerile de care va avea parte, cunoaște și acceptă că va avea o viață plină de restricții și privațiuni, pentru că așa e viața de militar.
5. Încălcarea Deciziei 20/02.02.2000 a Curţii Constituţionale a României, care statuează deplina egalitate de tratament între militari şi magistraţi, atât în activitate, cât şi la pensie, legiferându-se, practic, discriminarea militarilor faţă de magistraţi în ceea ce priveşte pensiile de serviciu, decizie din care cităm următoarele:
   …”pensia de serviciu pentru magistrati, ………. la fel ca si pensia de serviciu pentru militari, prevăzută de Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările ulterioare, au fost instituite in vederea stimulării stabilității în serviciu și a formării unei cariere in randul cadrelor militare permanente.
   Curtea Constitutională reține că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare si pentru magistrati nu reprezinta un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensatie partială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii si magistratii. Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor si magistratilor obligatii si interdictii pe care celelalte categorii de asigurati nu le au. Intr-adevăr acestora le sunt interzise activităti ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-si crea o situatie materială de natură să le ofere după pensionare mentinerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut in timpul activității. Sub acest aspect art. 30 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare prevede pentru ofiterii, maistrii militari si subofiterii in activitate obligatia de a nu efectua activități care contravin demnității, prestigiului si normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare; iar alin. (2) al aceluiasi articol instituie pentru categoriile mentionate de militari interdictia de a indeplini alte functii decât cele in care sunt incadrati, cu exceptia cumulului prevăzut de lege, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apărării nationale, precum si interdictia de a fi asociat unic ori de a participa direct la administrarea sau conducerea unor organizatii ori societăti comerciale, cu exceptia numirii in consiliile de administratie ale regiilor autonome si societăților comerciale din subordinea Ministerului Apărării Nationale, din cadrul industriei de apărare sau in legatură cu aceasta.
   Un alt element comun care justifică in mod obiectiv si rezonabil un tratament juridic asemănător al magistratilor si al cadrelor militare, inclusiv in ceea ce priveste regimul de pensionare, il reprezintă riscul pe care il implică exercitarea profesiilor respective, ambele avand un rol esential in apărarea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept. In considerarea riscurilor la care se expun in exercitarea atributiilor lor militarii si magistratii, Parlamentul a stabilit pentru militari dreptul de a purta uniforma si dreptul de a folosi, in conditiile legii, arme….
   Curtea Constitutionala constată, pe de altă parte, că reglementarea in vigoare a pensiei de serviciu pentru militari, ………cu diferentele pe care aceasta pensie le prezintă față de pensia comună de asigurari sociale, nu constituie o incălcare a principiului egalitătii cetătenilor in fata legii, principiu prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constitutie. Aceasta constatare se bazează pe specificul comun al activitătii militarilor si magistratilor, care, astfel cum a rezultat din analiza anterioară a dispozitiilor constitutionale si legale aplicabile, impune celor două categorii profesionale obligatii si interdictii severe, precum si riscuri sporite, ceea ce justifică in mod obiectiv si rezonabil o diferentiere a regimului juridic de pensionare față de regimul stabilit pentru alti asigurati care nu sunt supusi acelorasi exigente, restrictii si riscuri”.
6. Cadrele militare în rezervă și în retragere sunt nedumerite și profund îngrijorate de reluarea, prin această lege, a unei poziții ostile a factorului politic față de această categorie socio-profesională, act normativ care consacră ignorarea și eludarea abuzivă a specificului și tradițiilor serviciului militar, elemente acceptate în toate țările NATO și ale Uniunii Europene.
7. În acest context dorim să reiterăm o realitate demonstrată, existentă și recunoscută că – pensia militară de stat nu este o pensie specială, aceasta este o pensie tradițională și onorantă, aplicată în România de peste 150 de ani, existentă în toate armatele NATO și ale Uniunii Europene.
8. Dorim să reamintim totodată faptul că, prin aderarea la Alianța Nord-Atlantică, militarilor români li se cere același nivel de competență profesională, probitate morală și demnitate militară, ca și militarilor celorlalte armate din Statele membre, calități care sunt demonstrate pe deplin în teatrele de operații. În același timp, cu reală amărăciune trebuie să recunoaștem că militarii români în activitate sunt răsplătiți de 3-4 ori mai puțin pentru activitatea lor, iar cuantumul pensiilor militare este de 4-5 ori mai mic.

Față de cele menționate în prezentul memoriu, care demonstrează că pensiile militare nu sunt pensii speciale, solicităm Domniei Voastre sesizarea Curții Constituționale a României cu o excepție de neconstituționalitate în ceea ce privește Legea nr. Plx 396/2020 privind modificarea Codului fiscal și supraimpozitarea pensiilor speciale.

Cu încrederea că demersul nostru va fi acceptat, structurile asociative ale Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională vă asigură de loialitatea lor necondiționată față de interesele și valorile perene ale României.

AŞA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU !
PATRIE, ONOARE, DEMNITATE.

Cu alese sentimente de stimă și prețuire,
Președintele în exercițiu
al Structurilor Asociative din Sistemul Național de Apărare,
Ordine Publică și Securitate Națională,
general-locotenent (rtg.) Neculai BĂHNĂREANU”.

Îi asigurăm pe membrii Asociației noastre că, în colaborare cu asociațiile surori, vom continua demersurile, la toate nivelurile, pentru eliminarea din legislația referitoare la pensiile militare a discriminărilor apărute între pensionarii militari cu aceeași funcție și același grad, ca urmare a modificărilor aduse Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat.